|
ţine [ ţi-ne ] VEZI SINONIME PENTRU ţine PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tine în mai multe dicționareDefinițiile pentru tine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a ține (forma la infinitiv) A ține conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINE: ȚINE verb 1. a avea, a purta. (tine în mînă un buchet de flori.) 2. a purta. (O tine de talie.) 3. a imobiliza. (Îl tine pînă vine miliția.) 4. a se agăța, a se apuca, a se atîrna, a se prinde, (popular) a se anina, (regional) a se tăgîrța. (Se tine de crengi să nu cadă.) 5. a purta, a sprijini, a susține. (Vom merge cît ne-or tine picioarele.) 6. a aparține, a depinde. (Trustul tine de minister.) 7. a rezista. (S-a tine bine pînă la sfîrșitul cursei.) 8. a (se) conserva, a (se) menține, a (se) păstra. (A tine ceva în bună stare.) 9. a (o) duce, a rezista. (O haină care tine la tăvăleală.) 10. a dura, a se păstra, a rezista. (O încălțăminte care tine mult.) 11. a ajunge. (Alimentele ne vor tine două luni.) 12. a păstra. (Unde tine peria de haine?) 13. a opri, a păstra, a rezerva. (I-a tine loc la rînd.) 14. a dăinui, a dura, a exista, a fi, a se menține, a se păstra, a se perpetua, a persista, a rămîne, a trăi, a subzista, (învechit) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cît va tine lumea și pămîntul; vechi obiceiuri care tine și azi.) 15. a dura. (Spectacolul tine două ore.) 16. a continua, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a tine pînă a doua zi.) 17. a se întinde, a se lungi, a se prelungi. (Șirul tine pînă departe.) 18. a se lua, a merge, a veni. (Se dă jos și se tine după car.) 19. a sta. (tine-te drept!) 20. a respecta, (învechit și popular) a cinsti, (popular) a păzi, (învechit) a feri, a observa, a veghea. (A tine o datină, un obicei.) 21. a îndeplini, a onora, a respecta, (popular) a păzi. (.Și-a tine învoiala.) 22. a aniversa, a celebra, a prăznui, a sărbători, a serba, (învechit și regional) a prăznici. (tine 25 de ani de căsătorie.) 23. a trăi, a viețui. (Se tine de azi pe mîine.) 24. a (se) hrăni, a (se) întreține, a (se) susține. (El își tine părinții.) 25. a pronunța. (A tine un discurs.) 26. a chinui, a durea. (Mă tine o măsea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ține: țíne verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țin, persoana a doua singular: tu ții, persoana întâi plural: noi țínem, persoana a doua plural: voi țíneți; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural țínă; gerunziu ținând; participiu ținút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ține: țíne (a tine) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țin, persoana a doua singular: tu ții, persoana întâi plural: noi țínem, persoana a doua plural: voi țíneți; conjunctiv prezent 3 să țínă; gerunziu ținấnd; participiu ținút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tine: tíne, acuzativ luĭ tu (din maĭ vechĭu tene, te, ca *me, mă, mene, mine. vezi mine). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚINE: ȚÍNE verb vezi apăra, considera, crede, închipui, socoti, vedea. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ține: ține verb vezi APĂRA. CONSIDERA. CREDE. ÎNCHIPUI. SOCOTI. VEDEA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINE: ȚINE interjecție ia!, na!, poftim! (tine! un covrig.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚINE: ȚÍNE interjecție vezi poftim! Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tine: tíne vezi tu Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TINE' TINDICHELÁRtindócȚÎ́NDRĂTINDÚȚĂȚÍNEȚINEÁȚÍNERETINERÉLTINERÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tine Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tine în mînă un buchet de flori. O tine de talie. Îl tine pînă vine miliția. Se tine de crengi să nu cadă. Vom merge cît ne-or tine picioarele. Trustul tine de minister. S-a tine bine pînă la sfîrșitul cursei. A tine ceva în bună stare. O haină care tine la tăvăleală. O încălțăminte care tine mult. Alimentele ne vor tine două luni. Unde tine peria de haine? 13. I-a tine loc la rînd. Cît va tine lumea și pămîntul; vechi obiceiuri care tine și azi. Spectacolul tine două ore. Petrecerea a tine pînă a doua zi. Șirul tine pînă departe. Se dă jos și se tine după car. Tine-te drept! 20. A tine o datină, un obicei. Și-a tine învoiala. Tine 25 de ani de căsătorie. Se tine de azi pe mîine. El își tine părinții. A tine un discurs. Mă tine o măsea. Tine în mână un buchet de flori. O tine de talie. Vom merge cât ne-or tine picioarele. O haină care tine la tăvăleală. Alimentele ne vor tine două luni. I-a tine loc la rând. Petrecerea a tine până a doua zi. Șirul tine până departe. Tine-te drept! 20. țíne a tine verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele țin, persoana a doua singular: tu ții, persoana întâi plural: noi țínem, persoana a doua plural: voi țíneți; conjunctiv prezent 3 să țínă; gerunziu ținấnd; participiu ținút. ȚINE interjecție ia!, na!, poftim! tine! un covrig. |
GRAMATICA cuvântului tine? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tine. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tine poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE ţine? Vezi cuvântul ţine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţine?[ ţi-ne ] Se pare că cuvântul ţine are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tine |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea ceva cu cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|