 | as |
|
| țînc [ țînc ] VEZI SINONIME PENTRU țînc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tinc în mai multe dicționareDefinițiile pentru tinc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țînc: țînc și (literar) ținc m. (ung. cenk, cățel, băĭetan, recrut). estoniană Iron. Copil mic, prunc: ce cauțĭ cu țincu pin mulțimea asta? Țîncu (saŭ cățelu) pămîntuluĭ, vezi cățel. – Și fem. țîncă, plural e, cățeluță. vezi ghitan și copleș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC1, țincuri, substantiv neutru Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germana Zinke. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC1, țincuri, substantiv neutru Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germana Zinke. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC, țincuri, substantiv neutru Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scînduri, alternînd cu cîte o crestătură, pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scînduri. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC, țînc subst (puiu). 1. – (Puc); -u, M. (P1); -a țig. (Ștef). 2. Țîncul (Cat). 3. + substantiv coca: Țîncoca, mold. – țig. (17 A IV 157).; conform Țancoc (V Bistr – Bicaz.) Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC tincuri n. Fiecare dintre proeminențele executate la extremitatea a două scânduri care se îmbină, una intrând în golurile celeilalte. /<germ. Zinke Forme diferite ale cuvantului tinc: tincuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ținc: ținc m. Moldova trecut 1. cățeluș; țincul pământului, șuiț; 2. fam. prunc: un ținc să te înșele AL. [Ung. CENK, broscoiu, cățeluș* băiat, recrut]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÎNC: ȚÎNC substantiv pici, prichindel, puști, (regional) pricolici, (familial) zgîmboi, (figurat) năpîrstoc. (Un tinc de verb reflexiv:eo 5 ani.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru ținc: ținc, țincuri, substantiv neutru (popular) cep la extremitatea unei scânduri care se îmbină cu altă scândură. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ținc: ținc substantiv neutru, plural țíncuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ținc: ținc substantiv neutru, plural țíncuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ținc: ținc substantiv verbal PUI. ȘLIȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC3 substantiv neutru (Variante) Zinc. Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC2 substantiv masculin vezi țânc. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚINC: ȚINC2 substantiv masculin vezi țânc. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ținc: ținc, vezi țînc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'TINC' TÎNĂRĂtînărucTÎNĂRÚȚȚÎNÁȘȚINCȚÍNCĂTÎNCABĂȚINCÁRTin/cea |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ținc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ținc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȚINC țincuri n. Un ținc de verb reflexiv:eo 5 ani. |
GRAMATICA cuvântului ținc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ținc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ținc poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE țînc? Vezi cuvântul țînc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul țînc?[ țînc ] Se pare că cuvântul țînc are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ținc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ accelerație gravitațională?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ținc are forma: țíncuri
