 | as |
|
| Tî́năr [ tî́-năr ] VEZI SINONIME PENTRU tî́năr PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tinar în mai multe dicționareDefinițiile pentru tinar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÎ́NĂR: TÎ́NĂR1, -Ă, tineri, -e, adjectiv I. (În opoziție cu bătrîn) 1. (Despre oameni) Care se află între copilărie și maturitate, care nu e înaintat în vîrstă, care nu e matur; (despre animale) care de-abia a ajuns la maturitate. Deasupra sta, înfofolită în cojoace, ca Dochia, o femeie încă tînără, cu privirea, energică. SADOVEANU, P. M. 234. Noi toți sîntem așa de tineri Că am putea să-ți fim nepoți... Dar cînd ne zici bătrîna doină, Ești cel mai tînăr dintre toți! IOSIF, vezi 48. Îi plăcea moșneagului să aibă tot iepe tinere și curățele. CREANGĂ, P. 106. Braț la braț pășesc alături... le sta bine laolaltă, Ea frumoasă și el tînăr, el înalt și ea înaltă. EMINESCU, O. I 154. • locuțiune adjectiv și adverb De tînăr = din fragedă vîrstă, de timpuriu. Dar ce verb reflexiv:ei să mori de tînăr? DELAVRANCEA, O. II 233. Însuratul de tînăr niciodată nu strică. ȘEZ. I 218. ♦ Care aparține sau este caracteristic unui om (sau unui animal) neajuns încă la maturitate. Ochii negri le erau tineri. DUMITRIU, N. 23. Deasupra revistei – o frunte tînără curată, cam prea înaltă din pricina cheliei timpurii. GALAN, B. I 5. Trei ani nu schimbaseră nimic din obrazul tînăr. C. PETRESCU, C. vezi 244. Zgomot de tinere guri răsare deodată din crînguri. COȘBUC, P. II 63. 2. (Despre plante) Care a fost plantat sau a răsărit de puțină verb reflexiv:eme (în raport cu timpul cît urmează să trăiască). Trecu apoi în livadă, ca să mai vadă pomii cei tineri. SADOVEANU, O. VII 123. Ascunzîndu-se printre fagii tineri ai Pădurii Domnești. REBREANU, I. 9. În parc sînt astăzi încă tineri teii, – Li-e frunza ca mînuța de copil. despre BOTEZ, forme S. 41. ♦ Care este format din plante fără multă vechime. Peste vechi morminte ruinate Tînăra pădure crește. BENIUC, A. R. 54. A văzut păduri mereu tinere, fiindcă uscăturile au fost scoase treptat. C. PETRESCU, A. 396. ♦ Care aparține sau este caracteristic unei plante răsărită de curînd. Frunzele tinere luceau în soare; nici șoapte, nici înfiorări nu treceau. SADOVEANU, O. V 682. II. (În opoziție cu vechi) Nou, recent. Pe tine, an tînăr, te văz cu mulțămire. ALEXANDRESCU, M. 4. • figurat Purure vîndut de femeile care îmi jurau un tînăr și vecinic amor. NEGRUZZI, S. I 47. – Variantă: (Transilvania) tínăr, -ă adjectiv Forme diferite ale cuvantului tínar: tínar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÎ́NĂR: TÎ́NĂR2, -Ă, tineri, -e, substantiv masculin și forme (În opoziție cu bătrîn) Persoană între copilărie și maturitate; persoană care nu e înaintată în vîrstă, care nu e matură. vezi adolescent. În prag, venind dinspre terasă, apăru un tînăr ca de treizeci de ani. CAMIL PETRESCU, N. 131. Tînărul se zăpăci de tot, ascultînd destăinuirile atît de intime. REBREANU, R. I 30. Închis într-o chilie... zăcea frumosul tînăr de optsprezece ani. CARAGIALE, substantiv neutru 163. Sub șirul lung de mîndri tei Ședeau doi tineri singuri. EMINESCU, O. I 179. Forme diferite ale cuvantului tínar: tínar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TÎNĂR: TÎNĂR adjectiv, s. 1. adjectiv mic, nevîrstnic. (Moldova, Bucovina, Transilvania și Maramures) brudiu, brudnic. (E încă tinar, nu cunoaște viața.) 2. adjectiv crud, fraged. (Plantă tinar.) 3. substantiv adolescent. (Un tinar fercheș.) 4. substantiv (familial) june, (învechit) cocon. (Pe verb reflexiv:emea cînd eram tinar.) 5. substantiv fecior, flăcău, (popular și fam.) june, (Olt. și Muntenia) dănac, (Transilvania) melean, (Transilvania și Maramures) prunc, (învechit) voinic. (Un tinar de horă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TINĂR: TÍNĂR, -Ă adjectiv verbal tânăr. Forme diferite ale cuvantului tinar: tinar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tînăr: tînăr substantiv verbal GINERE. MIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tinăr: tínăr, vezi tînăr. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'TINAR' TINAMIFÓRMETINÁMUTINÁNICTINANTIATÍNĂRTÎNĂRĂtînărucTÎNĂRÚȚȚÎNÁȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tinăr Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tinăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E încă tinăr, nu cunoaște viața. Plantă tinăr. Un tinăr fercheș. Pe verb reflexiv:emea cînd eram tinăr. Un tinăr de horă. |
GRAMATICA cuvântului tinăr? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tinăr. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tinăr poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE tî́năr? Vezi cuvântul tî́năr desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tî́năr?[ tî́-năr ] Se pare că cuvântul tî́năr are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL tinăr Inţelegi mai uşor cuvântul tinăr dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb De tînăr = din fragedă vîrstă, de timpuriu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ reducere la absurd?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
