eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție timpan


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Timpan [ tim-pan ]
VEZI SINONIME PENTRU timpan PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului timpan în mai multe dicționare

Definițiile pentru timpan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru timpan:
timpan (< italiana timpano; limba engleză kettle drum; limba franceza timbale; germana Pauke). Instrument de percuție* de origine arabă; în Asia a pătruns până în India și China, iar în Africa s-a răspândit până aproape de Ecuador. Europenii cunosc acest instr. abia după prima cruciadă, când a fost adus în Europa și întrebuințat pentru a acompania trp. militare, rămânând multă verb reflexiv:eme un instr. exclusiv militar. Este introdus prin secolul 17, în orch. de operă. Rolul t. în orch. crește pe măsura evoluției muzicii simf., Beethoven fiind primul compozitor care acordă din punct de vedere expresiv o mare importanță acestui instr. (conferindu-i chiar un rol solistic, ex. Schezo*-ul Simf. a IX-a). În secolul 20 tinde să egaleze contribuția oricărui instr. din orch. simf. Membrana, din piele de vițel, este întinsă pe un bazin metalic în formă semisferică sau semiovoidă. Instr. este acordabil. Modul de acordare (2) depinde de tipul de fabricație. Există patru tipuri de t.: a. t. acordat cu ajutorul unor șuruburi; b. t. acordat cu ajutorul unor chei; c. t. acordat prin rotirea bazinului; despre t. acordat cu ajutorul unei pedale* (astăzi tipul cel mai utilizat). Membrana se pune în vibrație prin lovire, cu două baghete (2) din lemn. Una din extremitățile baghetei, bombată, poate fi învelită cu diferite materiale: fetru, burete, lână, cauciuc, plută, piele. De felul materialului, cu care este învelită bagheta depinde calitatea sunetului: de la un sunet dur până la unul foarte moale. Datorită pedalei, se poate obține efectul special de glissando*. În mod obișnuit, în orch. simf. se folosesc 2-4 t., dar literatura muzicală cunoaște și cazuri în care numărul acesta este depășit.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali

TIMPAN
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPÁN, timpane, substantiv neutru

1. Membrană elastică care desparte urechea externă de cea mijlocie, transmițînd undele sonore în interiorul urechii mijlocii și interne. Avea chipul lui Nicachi Sacară și rînjea... strigînd cu un glas care detuna în timpan. C. PETRESCU, R. DR. 218.

2. Instrument muzical de percuție, al cărui corp de rezonanță este o emisferă de alamă acoperită cu o membrană de piele tăbăcită care poate fi întinsă mai mult ori mai puțin și, care, lovită cu niște baghete, produce sunete. El făcu cazacilor o primire strălucită... cu împușcăturile tunurilor și zgomotoasa armonie de trîmbițe, tobe, fluiere, timpane. HASDEU,

I. vezi 73. Vom cînta dar acum noi, În timpane și-n cimpoi. ȘEZ. VIII 41.

3. Suprafață (netedă sau ornamentată cu sculpturi) cuprinsă între cele trei cornișe ale frontonului unei clădiri, al unui monument etc. Sculpturile din căpătîiele aticului și cele de la timpanele arcului ne amintesc izbînzile lui Traian în contra dacilor și parților. ODOBESCU, S. III 73.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TIMPAN
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPÁN1 substantiv neutru

1. membrană elastică ce separă urechea internă de conductul auditiv extern.

2. perete de lemn sau de beton armat, parțial scufundat sub apă, care împiedică pătrunderea corpurilor în aducțiune, în camera de echilibru etc.
       • membrană care separă două camere într-un rezervor.

3. instrument muzical de percuție, acordabil, dintr-un cazan emisferic de aramă acoperit cu o membrană de piele pusă în vibrație prin lovirea cu două baghete din lemn.

4. spațiu triunghiular între cornișele unui fronton, decorat cu sculpturi; suprafața între orizontală și arcele unei bolți.

5. (tehnică) pinion dințat. (< limba franceza tympan, italiana timpano)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TIMPAN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPÁN, timpane, substantiv neutru

1. (anatomie) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie, transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă.

2. Instrument muzical de percuție, asemănător cu toba, dar care poate fi acordat; paucă.

3. (arhitectură) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi, situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei ferestre.

– Din (1,

3) limba franceza tympan, (2) italiana timpano.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TIMPAN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPÁN, timpane, substantiv neutru

1. (anatomie) Membrană elastică care desparte partea externă a urechii de cea mijlocie, transmițând prin vibrații undele sonore la urechea internă.

2. Instrument muzical de percuție, asemănător cu toba, dar care poate fi acordat; paucă.

3. (arhitectură) Suprafață de zidărie netedă sau ornamentată cu sculpturi, situată între o grindă orizontală și un arc de deasupra golului unei uși sau al unei ferestre.

– Din (1,

3) limba franceza tympan, (2) italiana timpano.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TIMPAN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPÁN timpane n.

1) anatomie Membrană elastică care desparte partea externă a unei urechi de cea mijlocie și transmite undele sonore în interiorul urechii mijlocii și interne.

2) Instrument muzical de percuție constând dintr-o membrană întinsă pe o emisferă. /<fr. tympan, italiana tompano
Forme diferite ale cuvantului timpan: timpane

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

timpan
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru timpan:
timpan n.

1. anatomie cavitatea urechii în fundul căreia e o membrană ce o lovesc sunetele;

2. arhitectură spațiu încadrat de cele trei cornișe ale frontonului: cu timpane și medalioane sculptate OD.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

timpan
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru timpan:
*timpán n., plural e (vgr. týmpanon, daira, despre týpto, bat, lovesc. vezi timbru, timpină, tip, tambur). anatomie Membrana sonoră din fundu urechiĭ. arhaic Spațiu din mijlocu frontonuluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

TIMPAN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TIMPAN:
TIMPAN s.

1. (anatomie) (învechit) tobă.

2. (muzică) (învechit și regional) paucă.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

timpan
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru timpan:
timpán substantiv neutru, plural timpáne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

timpan
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru timpan:
timpán substantiv neutru, plural timpáne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TIMPAN'
TimotinTimovanTIMPTIMPÁNTIMPANtîmpănătimpanáltîmpănăreáțătîmpănáreț

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL timpan
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului timpan dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TIMPÁN timpane n.

GRAMATICA cuvântului timpan?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului timpan.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul timpan poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul timpan sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul timpan are forma: timpáne
VEZI PLURALUL pentru timpan la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE timpan?
Vezi cuvântul timpan desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul timpan?
[ tim-pan ]
Se pare că cuvântul timpan are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL timpan

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A căra apa cu ciurul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a începe să se încălzească, a se încropi; a da în fiert
cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul pământesc
a munci în gol, a se agita fără rezultat
interval de timp în care se efectuează o revoluție completă a pământului în jurul soarelui
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app