 | as |
|
| ţiglă [ ţi-glă ] VEZI SINONIME PENTRU ţiglă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tigla în mai multe dicționareDefinițiile pentru tigla din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ2, țigle, substantiv feminin (Moldova) 1. Vergea de lemn sau de fier ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. Ieșea de la o vatră de jar c-o țiglă lungă de fier, în care erau trecuți pui rumeniți. SADOVEANU, O. VII 52. Să pregătească ospăț cu păsări puse la țiglă și plăcinte la cuptor. C. PETRESCU, R. DR. 173. Spintecai și curății păstrăvii pe dinlăuntru, îi înșirai pe o țiglă cît toate zilele de lungă. HOGAȘ, M. N. 76. 2. Cursă pentru prins raci, făcută dintr-un băț scurt, cu un capăt despicat, unde se pune momeala. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ1, țigle, substantiv feminin (Adesea cu sens colectiv) Piesă de argilă arsă, de sticlă sau de ciment în formă de placă dreptunghiulară, folosită pentru executarea unor tipuri de învelitori de acoperiș. Era o casă la marginea satului, învelită cu țiglă. PREDA, Î. 133. Pătratul din stînga era făcut din ziduri înalte, cu acoperiș țuguiat de țiglă. CĂLINESCU, E. O. I 110. Cîrciuma... avea acoperișul de țiglă. REBREANU, I. 32. Peste țigla cazărmii au căzut primii fulgi de zăpadă. SAHIA, N. 113. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țiglă: țíglă (-le), substantiv feminin – Placă de argilă, ceramică etc. pentru învelit casele. germana Ziegel (Borcea 216; Tiktin) prin intermediul limba sârbă cigla (Miklosich, Fremdw., 81; Cihac, II, 433; conform REW 8618), poloneză cegla, rut. tjaglij (Byhan 336). – derivat țiglar, substantiv masculin (persoană care face sau pune țigla). Forme diferite ale cuvantului tigla: tigla-le Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țiglă: 1) țíglă forme, plural e (sîrb. cigla, limba bulgară cikla, rut. cegla, germana ziegel, vgerm. tegel, despre latina tégula, olană [despre tégere, a acoperi] de unde vine și italiana tégola, limba franceza tuile; ung. [despre germană] tégla. vezi pro-tejez). Vest. Placă de pămînt ars de acoperit casa. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ tiglae forme Material de construcție în formă de plăci, fabricat din argilă arsă sau din ciment, folosit pentru acoperit; oală. Acoperiș de tigla. [G.-D. țiglei] /<sb. cigla Forme diferite ale cuvantului tigla: tiglae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țiglă: țiglă forme Moldova 1. frigare de lemn ascuțit și subțiat (în bucătăria țăranului): 2. plural bețe despicate la un capăt de prins raci. [Origină necunoscută]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ2, țigle, substantiv feminin (regional) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – conform germana Zacke. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ2, țigle, substantiv feminin (regional) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – conform germana Zacke. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ1, țigle, substantiv feminin Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din sârbo-croată cigla. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚIGLĂ1, țigle, substantiv feminin Piesă de argilă arsă, de sticlă, de mortar, de ciment, în formă de placă, folosită la învelit casele. – Din limba sârbă cigla. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru țiglă: țíglă, țígle, substantiv feminin (popular) 1. frigare de lemn sau de fier alcătuită dintr-un băț ascuțit. 2. băț despicat la un cap pentru prins raci. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țiglă: 2) țíglă forme, plural e (cp. cu germana zacke, țepușă, zickzack, zigzag, și zwickel, clin. vezi țaclă și țăcălie). Nord. Frigare de lemn Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țiglă: țíglă (plăcuță de argilă, frigare) substantiv feminin (silabe -glă), genitiv dativ articulat țíglei; plural țígle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țiglă: țiglă forme cărămidă de pământ ars pentru învelit case. [Serb. ȚIGLA (din nemțesc Ziegel)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru tiglă: tíglă substantiv feminin (regional) miez cleios din pâine; slănină; pământ cleios. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țiglă: țíglă (ți-glă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țíglei; plural țígle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru țiglă: țiglă, țigle substantiv feminin (glum.) bască. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚIGLĂ substantiv (construcții) (regional) oală. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚIGLĂ: ȚÍGLĂ substantiv verbal frigare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țiglă: țiglă substantiv verbal FRIGARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TIGLA' tighínățigấiȚÎGÎLÍTIGINGĂȘȚÍGLĂȚIGLĂIȚIGLÁRȚIGLĂRÍEȚIGLĂU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țiglă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țiglă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȚÍGLĂ țiglăe forme Material de construcție în formă de plăci, fabricat din argilă arsă sau din ciment, folosit pentru acoperit; oală. Acoperiș de țiglă. |
GRAMATICA cuvântului țiglă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țiglă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țiglă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ţiglă? Vezi cuvântul ţiglă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ţiglă?[ ţi-glă ] Se pare că cuvântul ţiglă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țiglă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala strop cu sau de strop?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul țiglă are forma: țígle
