eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ticluire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Ticluire [ ti-clu-i-re ]
VEZI SINONIME PENTRU ticluire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ticluire în mai multe dicționare

Definițiile pentru ticluire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TICLUIRE:
TICLUÍRE, ticluiri, substantiv feminin Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei; întocmire, așezare, rînduire. Meșterul modern a așternut peste sterpele și nedibacele ticluiri ale vătafului de zidari Manea un strat neted, solid și elegant. ODOBESCU, S. II 515.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TICLUIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TICLUIRE:
TICLUIRE substantiv inventare, născocire, plăsmuire, scornire, (figurat) urzire. (ticluire unei minciuni.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TICLUIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TICLUIRE:
TICLUÍRE, ticluiri, substantiv feminin Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei.

– vezi ticlui.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TICLUIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TICLUIRE:
TICLUÍRE, ticluiri, substantiv feminin Acțiunea de a ticlui și rezultatul ei.

– vezi ticlui.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ticluire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ticluire:
ticluíre substantiv feminin (silabe -clu-), genitiv dativ articulat ticluírii; plural ticluíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ticluire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ticluire:
ticluíre (ti-clu-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat ticluírii; plural ticluíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'TICLUIRE'
țiclóiȚICLÓNȚICLẮUTICLUÍTICLUÍRETÍCNĂticnafésticneáȚICNEÁLĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TICLUIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ticluire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ticluire unei minciuni.

GRAMATICA cuvântului TICLUIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ticluire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TICLUIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul TICLUIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul ticluire are forma: ticluíri
VEZI PLURALUL pentru TICLUIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ticluire?
Vezi cuvântul ticluire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ticluire?
[ ti-clu-i-re ]
Se pare că cuvântul ticluire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TICLUIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Post de comandă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a supune oprobriului public, a infiera
diateză care arată că acțiunea unui verb se răsfrânge asupra subiectului gramatical care o execută; verb reflexiv, -ă
loc unde stă comandantul trupelor și de unde transmite comanda operațiilor
a a trece o lucrare în lista cărților interzise; b a exclude pe cineva de la cinstirea cuvenită, a socoti pe cineva nedemn sau periculos
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app