eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ticalos


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Ticălos [ ti-că-los ]
VEZI SINONIME PENTRU ticălos PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ticalos în mai multe dicționare

Definițiile pentru ticalos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TICĂLÓS:
TICĂLÓS, -OÁSĂ, ticăloși, -oase, adjectiv

1. Care face fapte reprobabile; josnic prin manifestările lui; nemernic, păcătos, mîrșav. Vezi dumneata, mătușă, cît îi de ticăloasă lumea! SADOVEANU, O. VIII 219. Sătul de a face mereu de pomană meseria ticăloasă de martor mincinos, își ceru seama de la stăpîn. ODOBESCU, S. III 44. Soră ticăloasă, soră păcătoasă, Spune la tustrei, Care moarte verb reflexiv:ei? ALECSANDRI, P. P. 117.
       • figurat E mai bine acasă decît prin toate rîpile, pe asemenea ticăloasă verb reflexiv:eme. SADOVEANU, O. VIII 199.
       • (Substantivat) Îl apucă deodată ura împotriva ticăloșilor cu care se înhăitase. DUMITRIU, N. 216. A fost mare ticălos la viața lui și multe a făcut pe nedrept. POPA, vezi 87. Ei, lasă, ticăloaselor, că v-oi dobzăla eu de-acu nainte. CREANGĂ, P. 12.

2. (Astăzi rar) Care se găsește într-o stare jalnică; verb reflexiv:ednic de milă, sărman, nenorocit. Săraca de mine! Dar de unde să vă dau eu bani, cînd sînt o ticăloasă văduvă! SADOVEANU, despre P. 145. M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234. Ființă ticăloasă ce sînt! Adormeam pe nădejdea făgăduințelor lui. NEGRUZZI, S. I 52.
       • (Adverbial) Din cînd în cînd, pe drum, începea să plîngă înăbușit, ticălos, parcă mugea. DUMITRIU, N. 58.
♦ (Rar, despre obiecte concrete) Deteriorat, uzat, sărăcăcios. Frumusețile și minunățiile ce văzură cei trei frați născuți într-o colibă ticăloasă îi făcură să rămîie cu gura căscată. POPESCU, B. II 61.
Forme diferite ale cuvantului ticalos: -oÁsĂ

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TICĂLOS
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TICĂLOS:
TICĂLOS adjectiv, s.

1. adjectiv, substantiv abject, infam, josnic, mișel, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, (popular) becisnic, (învechit și regional) ticăit, (regional) pălăvatic, proclet, (Banat) bedaș, (învechit) fărădelege, vil, (figurat) infect, murdar. (Un om ticalos.)

2. adjectiv infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, (livresc) ignobil, sacrileg, (învechit și popular) parșiv, scîrnav, (Moldova) chiolhănos, (învechit) blestemățesc, fărădelege, scîrbavnic, scîrbelnic, scîrbit, verigaș, verigășos, (figurat) murdar, spurcat. (Faptă ticalos.)

3. substantiv bandit, nemernic, tîlhar. (Un ticalos de negustor.)

4. adjectiv, substantiv afurisit, blestemat, cîinos, hain, îndrăcit, rău, (învechit și popular) pustiu, (popular și fam.) pîrdalnic, (popular) împelițat, jurat, (învechit și regional) urgisit, (regional) pricăjit, (Transilvania) săcret. (ticalosul de el!)

5. adjectiv mizerabil, păcătos, rău, urît. (Era o verb reflexiv:eme ticalos.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TICĂLÓS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TICĂLÓS:
TICĂLÓS ticalosoásă (ticalosóși, ticalosoáse) și substantival (despre persoane)

1) Care este în stare să comită fapte nedemne; netrebnic; abject; mârșav; nemernic; josnic; infam.

2) Care se află într-o stare de plâns; verb reflexiv:ednic de milă; jalnic. /ticală + sufix ticalosos
Forme diferite ale cuvantului ticalos: oásă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TICĂLÓS
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TICĂLÓS:
TICĂLÓS adjectiv verbal biet, debil, delicat, deplorabil, firav, fragil, gingaș, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, nevoiaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sărac, sărman, sfrijit, slab, slăbuț, șubred.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ticălos
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ticălos:
ticălos adjectiv verbal BIET. DEBIL. DELICAT. DEPLORABIL. FIRAV. FRAGIL. GINGAȘ. JALNIC. LAMENTABIL. MIZERABIL. NENOROCIT. NEVOIAȘ. PIRPIRIU. PLĂPÎND. PRIZĂRIT. SĂRAC. SĂRMAN. SFRIJIT. SLAB. SLĂBUȚ. ȘUBRED.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ticălos
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ticălos:
ticălós adjectiv masculin, substantiv masculin, plural ticălóși; adjectiv feminin, substantiv feminin ticăloásă, plural ticăloáse
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TICĂLÓS
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TICĂLÓS:
TICĂLÓS adjectiv, substantiv verbal incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ticălos
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ticălos:
ticălós adjectiv masculin, substantiv masculin, plural ticălóși; forme singular ticăloásă, plural ticăloáse
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ticălos
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ticălos:
ticălos adjectiv, substantiv verbal INCAPABIL. NECAPABIL. NEPUTINCIOS. PRĂPĂDIT. SLĂBĂNOG.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ticălos
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ticălos:
ticălos a. și m.

1. nenorocit;

2. mizerabil: om ticălos. [ vezi ticăit].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'TICALOS'
ticăițíețicăitoáreTICÁLTICÁLĂTICĂLÓSTICĂLOȘENÍEticăloșéscTICĂLOȘEȘTETICĂLOȘÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ticălos
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ticălos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un om ticălos.
Faptă ticălosoasă.
Un ticălos de negustor.
Ticălosul de el! 5.
Era o verb reflexiv:eme ticălos.
Un om ticălos.
Faptă ticălos.
Un ticălos de negustor.
Ticălosul de el! 5.
Era o verb reflexiv:eme ticălos.
TICĂLÓS ticălosoásă ticălosóși, ticălosoáse și substantival despre persoane 1 Care este în stare să comită fapte nedemne; netrebnic; abject; mârșav; nemernic; josnic; infam.
/ticală + sufix ticălosos.

GRAMATICA cuvântului ticălos?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ticălos.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ticălos poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ticălos sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul ticălos are forma: ticălóși
  • single icon La singular substantivul ticălos are forma: ticăloásă
VEZI PLURALUL pentru ticălos la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ticălos?
Vezi cuvântul ticălos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ticălos?
[ ti-că-los ]
Se pare că cuvântul ticălos are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ticălos

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de vază?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi atent la ceva, a observa cu atenție ceva
publicație periodică cu caracter oficial, de stat, cuprinzând legi, decrete, decizii etc
de frunte, marcant, cunoscut, vestit
infracțiune descoperită în momentul săvârșirii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app