 | as |
|
| Electricitate [ e-lec-tri-ci-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU electricitate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului termo electricitate în mai multe dicționareDefinițiile pentru termo electricitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru electricitate: *electricitáte forme (despre electric. Cp. cu sonicitate). fizică Proprietatea pe care o aŭ toate corpurile de a atrage, în anumite împrejurărĭ, corpurile ușoare de lîngă ele, de a emite scînteĭ și de a cauza comoțiunĭ nervoase la animale. Știința acesteĭ proprietățĭ. – Acest cuvînt îșĭ are rădăcina în vgr. élektron, chihlimbar galben, fiind-că în această substanță a fost descoperită de Talete (secolul VII în ainte de Hristos) proprietatea care dă naștere fenomenelor electrice. Cînd frecăm doŭă corpurĭ, se formează doŭă felurĭ de electricitate, una numită pozitivă, și alta negativă; fie-care se manifestă pe unu din corpurile frecate. Cele doŭă felurĭ de electricitate tinzînd constant a se combina cînd un corp electrizat pozitiv se apropie de un corp neelectrizat saŭ electrizat negativ, fenomenele electrice încep a se produce. Această combinare a celor doŭă electricitățĭ e adese-orĭ însoțită de huĭet și scînteĭ. În timpu uneĭ furtunĭ, huĭetu se numește tunet, și scînteĭa fulger; schimbu se întîmplă atuncĭ între doĭ nourĭ divers electrizațĭ saŭ între un nour și pămînt. În acest ultim caz, obĭectele intermediare, ca oameniĭ, animalele, arboriĭ, sînt adese-orĭ trăsnițĭ ( vezi paratrăsnet). Electricitatea dezvoltată pin frecare se numește statică, ca să se distingă de cea dezvoltată pin reacțiunĭ chimice saŭ pin alte mijloace și care se numește dinamică. Aplicațiunile electricitățiĭ îs numeroase. De ĭa ne servim la aurire și argintire, la galvano-plastie, la telegrafia electrică, la telefonie, la luminat ș. a. Se întrebuințează asemenea și ca forță motrice la automobile, locomotive, vapoare ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru electricitate: electricitate substantiv feminin [Atestat: ȘINCAI, învechit 62/35 / V: (înv) electricitateițielectricitate, (îvr) electricita, electricitateisielectricitate, electricitateizielectricitate / Plural: electricitateități / Etimologie: franceza electricité, ger Elektrizität, lat electricitas, -atis] 1 Proprietate fizică fundamentală a materiei, manifestată prin ansamblul fenomenelor legate de apariția, de mișcarea sau de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică (12) Si: electrică (18). 2 Totalitate a fenomenelor electrice (1-8) Si: (înv) electrism, electru. 3 (Met; îs) electricitate atmosferică Ansamblu al fenomenelor electrice (1) din atmosferă. 4 (Îas) Ramură a meteorologiei care se ocupă cu fenomene electrice (1) din atmosferă. 5 (Fzl; reg; îs) electricitate animală Fenomenele electrice (1) (și electrocinetice) care însoțesc activitatea organelor și a țesuturilor vii. 6 Lumină electrică (8). 7 Curent electric (10). 8 (Fig) Stare de surescitare Si: tensiune. 9 Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice (1-8). 10 (Fiz; imp) Electromagnetism. 11 (Glg; îs) electricitate terestră Fenomene din interiorul scoarței pământului care produc (sau sunt produse de) curenți(i) electrici (5). corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE substantiv feminin 1. Mărime de stare pe care o au corpurile după ce au fost frecate unul de altul și apoi separate; sarcină electrică. Nici aviația, nici electricitatea, nici așa-zisa putere atomică n-au fost născocite ca să ni se ucidă pruncii și soțiile. SADOVEANU, O. A. I 263. • Electricitate pozitivă vezi pozitiv. Electricitate negativă vezi negativ. Electricitate statică vezi static. ♦ Totalitatea fenomenelor electrice. • Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă (fulgere, trăsnete etc.). ♦ (În vorbirea curentă) Lumină electrică. Ca o stea va luci, intr-o sară, electricitatea... lămpile și opaițurile vor păli sub răsăritul soarelui odrăslit de mîna omului. CAMILAR, TEM. 145. Mă voi zbate s-aduc la gospodărie un dinam... s-avem electricitate cît mai repede. id. ib. 368. 2. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE substantiv feminin 1. Una dintre proprietățile fizice fundamentale ale materiei, care se manifestă prin ansamblul fenomenelor legate de apariția, de mișcarea și de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică. ♦ Totalitatea fenomenelor electrice. • Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă (fulgere, trăsnete etc.). Electricitate animală = energie electrică produsă de țesuturile vii. ♦ Lumină electrică. 2. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice. – Din limba franceza électricité. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE substantiv feminin 1. Una dintre proprietățile fizice fundamentale ale materiei, care se manifestă prin ansamblul fenomenelor legate de apariția, de mișcarea și de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică. ♦ Totalitatea fenomenelor electrice. • Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă (fulgere, trăsnete etc.). Electricitate animală = energie electrică produsă de țesuturile vii. ♦ Lumină electrică. 2. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice. – Din limba franceza électricité. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE substantiv feminin 1. Mărime de stare pe care o capătă corpurile după ce au fost frecate unul de altul și apoi separate; sarcină electrică. ♦ Totalitatea fenomenelor produse de repausul și de mișcarea unei particule numite electronică 2. Ramură a fizicii care studiază fenomenele electrice. [conform limba franceza électricité < latina electrum, greacă elektron – ambră galbenă, la care s-a observat prima dată fenomenul de către Thales]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru electricitate: electricitate forme starea particulară a unor corpuri cari, sub influența frecării (a căldurei sau a reacțiunilor chimice), capătă proprietatea de a atrage unele corpuri ușoare, de a produce scântei ori comoțiuni nervoase la ființele vii, de a descompune apa sau sărurile, etc.: telegrafele, telefoanele, lumina electrică și galvanoplastia sunt principalele aplicațiuni ale electricității. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE forme 1) Formă de energie produsă de mișcarea și de interacțiunea unor particule purtătoare de sarcină electrică. 2) Totalitate a fenomenelor electrice. 3) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice. [G.-D. electricității; silabe -lec-tri-] /<fr. électricité, latina electricitas, electricitateatis Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITÁTE substantiv feminin 1. mărime de stare pe care o capătă corpurile după ce au fost frecate unul cu altul și apoi separate; sarcină electrică. • lumină electrică. 2. ramură a fizicii care studiază fenomenele electrice. (< limba franceza électricité) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ELECTRICITATE: ELECTRICITATE s. 1. (fizică) sarcină (electrică). (electricitate pozitivă.) 2. energie electrică, lumină electrică. (S-a întrerupt electricitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru electricitate: electricitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat electricității Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru electricitate: electricitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat electricitắții Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TERMO ELECTRICITATE' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL electricitate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului electricitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Electricitate substantiv feminin [Atestat: ȘINCAI, învechit 62/35 / V: înv electricitateițielectricitate, îvr electricita, electricitateisielectricitate, electricitateizielectricitate / Plural: electricitateități / Etimologie: franceza electricité, ger Elektrizität, lat electricitas, -atis] 1 Proprietate fizică fundamentală a materiei, manifestată prin ansamblul fenomenelor legate de apariția, de mișcarea sau de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică 12 Si: electrică 18. 3 Met; îs electricitate atmosferică Ansamblu al fenomenelor electrice 1 din atmosferă. 5 Fzl; reg; îs electricitate animală Fenomenele electrice 1 și electrocinetice care însoțesc activitatea organelor și a țesuturilor vii. 11 Glg; îs electricitate terestră Fenomene din interiorul scoarței pământului care produc sau sunt produse de curenții electrici 5. électricité, latina electricitas, electricitateatis. Electricitate pozitivă. S-a întrerupt electricitate. Electricitate pozitivă. |
GRAMATICA cuvântului electricitate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului electricitate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul electricitate poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE electricitate? Vezi cuvântul electricitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul electricitate?[ e-lec-tri-ci-ta-te ] Se pare că cuvântul electricitate are şase silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL electricitate Inţelegi mai uşor cuvântul electricitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă fulgere, trăsnete etc Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă fulgere, trăsnete etc Electricitate animală = energie electrică produsă de țesuturile vii Electricitate atmosferică = ansamblul fenomenelor electrice din atmosferă fulgere, trăsnete etc Electricitate animală = energie electrică produsă de țesuturile vii |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL electricitate |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu avea nici un alibi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
