 | as |
|
| Teren [ te-ren ] VEZI SINONIME PENTRU teren PE ESINONIME.COM definiția cuvântului teren în mai multe dicționareDefinițiile pentru teren din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN, terenuri, substantiv neutru 1. Întindere de pămînt. În orice caz, vom avea nevoie de teren pentru construcții, birouri, magazii, cisterne. C. PETRESCU, R. DR. 200. • Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului, la locul de producție (nu în birou). Astăzi am fost pe teren, pe la brigăzi. MIHALE, O. 289. • Expresia: A sonda (sau a pipăi) terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, condițiile înainte de a întreprinde ceva; a se informa. Între timp voi pipăi terenul să aflu toate prețurile din județ și să văd dacă nu putem provoca o concurență. C. PETRESCU, R. DR. 212. A cîștiga teren = a progresa puțin cîte puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția. A părăsi terenul = a părăsi un cîmp de acțiune, a ceda, a se da bătut. verb reflexiv:ei să pleci, prietene Mirel? Aceasta înseamnă că n-ai de fel fler de gazetar. Părăsești terenul tocmai cînd ceaiul dansant... începe să fie mai interesant. C. PETRESCU, C. vezi 189. A pregăti terenul vezi pregăti. A pierde teren vezi pierde. • (Urmat de determinări care arată calități sau proprietăți ale solului) Dumneata ai înstrăinat pămînt pentru plugărie; cei ce l-au cumpărat, cumpărau teren petrolifer, știind că acolo se află păcură. C. PETRESCU, A. 333. • (Urmat de determinări care arată destinația) Teren sportiv. ♦ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Accidente de teren. ▭ Acestea sînt formațiunile sedimentare ale terenurilor paleozoice și secundare. I. IONESCU, M. 49. ♦ Loc, regiune. Nu cunosc terenul și am nevoie de o călăuză. REBREANU, P. S. 57. 2. figurat Cîmp, domeniu de activitate, de preocupări; poziție pe care se situează cineva. Toți cîți au scris despre criticile mele, deși se deosibesc de mine în unele privinți, stau însă mai toți pe același teren modern științific ca și mine. GHEREA, ST. Hristos II 9. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN, terenuri, substantiv neutru 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spațiu). • Expresia: A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa. A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția. A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda. A pierde teren = a pierde șansele de succes. ♦ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ♦ Loc, regiune. 2. figurat Domeniu de activitate, de preocupări. • Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului; la locul de producție. 3. (Urmat de determinări care arată destinația) Spațiu special amenajat într-un anumit scop. Teren de sport. – Din limba franceza terrain. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN, terenuri, substantiv neutru 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spațiu). • Expresia: A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa. A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția. A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda. A pierde teren = a pierde șansele de succes. ♦ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ♦ Loc, regiune. 2. figurat Domeniu de activitate, de preocupări. • Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului; la locul de producție. 3. (Urmat de determinări care arată destinația) Spațiu special amenajat într-un anumit scop. Teren de sport. – Din limba franceza terrain. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru teren: *terén n., plural urĭ și e (în franceză terrain, despre latina popular *terránum, cl. terrénum, teren, terrénus, de pămînt. vezi țară). Oare-care întindere de pămînt: o casă cu un vast teren. Fel de pămînt de exploatat: teren arabil, petrolifer. geologie Fel de pămînt după originea luĭ: teren de aluviune. figurat Starea (dispozițiunea) spiritelor, oameniĭ cu care aĭ a face: a sonda, a cunoaște terenu. Situațiune bună, credit, stimă publică: a cîștiga teren asupra unuĭ adversar. Situațiune bună (saŭ rea) lucrurĭ în care te pricepĭ (orĭ nu): a fi pe terenu tăŭ, a te pune pe un teren bun (saŭ răŭ). Domeniŭ, cîmp de lucru: a lucra pe (saŭ în) terenu filologiiĭ. A ĭeși pe teren, a te bate în duel. A rămînea pe teren, a muri în duel. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN terenuri n. 1) Întindere de pământ (delimitată în funcție de relief); porțiune de pământ. • A pregăti terenul a face lucrări pregătitoare înainte de a întreprinde ceva. A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul a cerceta împrejurările (înainte de a întreprinde ceva) pentru a-și asigura reușita. A câștiga teren a progresa într-o acțiune, reușind puțin câte puțin. A părăsi terenul a ceda; a se da bătut. 2) Sol dintr-o porțiune a scoarței terestre, considerat din punct de vedere al naturii sale. teren argilos. 3) Suprafață de pământ special amenajată în vederea anumitelor lucrări sau activități. 4) figurat Domeniu de activitate; sferă de preocupări. • Pe teren la fața locului; la locul de muncă. /<fr. terrain Forme diferite ale cuvantului teren: terenuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN substantiv neutru 1. întindere de pământ. ♦ a sonda (sau a tatona) teren ul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa; a câștiga (sau a pierde) teren = a avansa pas cu pas (sau a da înapoi) într-o acțiune; a părăsi teren ul = a ceda, a se da bătut. • sol. • loc, regiune. 2. spațiu amenajat pentru sporturi și recreare. 3. totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 4. loc unde se desfășoară o activitate, unde are loc o acțiune. 5. (figurat) domeniu de activitate, de preocupări. ♦ pe teren = la fața locului; la locul de muncă. (< limba franceza terrain) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN substantiv neutru 1. Întindere de pământ. ♦ A sonda terenul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa. ♦ Sol. ♦ Loc, regiune. 2. (geologie) Totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 3. (figurat) Domeniu de activitate, de preocupări. ♦ Pe teren = la fața locului; la locul de muncă. [< limba franceza terrain]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru teren: teren n. 1. spațiu de pământ: a ocupa un teren vast; 2. pământul considerat sub raportul calităților sale productive: teren bun, prost; 3. solul considerat în raport cu caracterele sale geologice: teren jurasic; 4. figurat situațiunea spiritelor, starea împrejurărilor: a studia terenul (= limba franceza terrain). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEREN: TEREN s. 1. locuțiune (Un teren de casă.) 2. teren viran = maidan, (învechit) viranea. (Jucau mingea pe un teren.) 3. pămînt, sol. (teren podzolic, lutos, nisipos etc.) 4. loc, regiune, ținut, zonă. (Nu cunoaște bine teren.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru teren: terén (-nuri), substantiv neutru – Întindere de pămînt, loc destinat unor activități, cîmp. în franceză terrain. Forme diferite ale cuvantului teren: -nuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TEREN: TERÉN substantiv verbal domeniu, sector. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru teren: teren substantiv verbal DOMENIU. SECTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru teren: terén substantiv neutru, plural terénuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru teren: terén substantiv neutru, plural terénuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TEREN' tereftálictereminȚEREMÓNIEteremtetéTERÉNTerenteTerențelTERENTIETerențiu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL teren Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului teren dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TERÉN terenuri n. • A pregăti terenul a face lucrări pregătitoare înainte de a întreprinde ceva. A sonda sau a pipăi, a tatona terenul a cerceta împrejurările înainte de a întreprinde ceva pentru a-și asigura reușita. A câștiga teren a progresa într-o acțiune, reușind puțin câte puțin. A părăsi terenul a ceda; a se da bătut. Teren argilos. • Pe teren la fața locului; la locul de muncă. Locuțiune Un teren de casă. Jucau mingea pe un teren. Teren podzolic, lutos, nisipos etc. Nu cunoaște bine teren. |
GRAMATICA cuvântului teren? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului teren. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul teren poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE teren? Vezi cuvântul teren desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul teren?[ te-ren ] Se pare că cuvântul teren are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL teren Inţelegi mai uşor cuvântul teren dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului, la locul de producție nu în birou A sonda sau a pipăi terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, condițiile înainte de a întreprinde ceva; a se informa A cîștiga teren = a progresa puțin cîte puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția A părăsi terenul = a părăsi un cîmp de acțiune, a ceda, a se da bătut A sonda sau a pipăi, a tatona terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda A pierde teren = a pierde șansele de succes Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului; la locul de producție A sonda sau a pipăi, a tatona terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda A pierde teren = a pierde șansele de succes Locuţiune adverbiala Pe teren = la fața locului; la locul de producție ♦ a sonda sau a tatona teren ul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa; a câștiga sau a pierde teren = a avansa pas cu pas sau a da înapoi într-o acțiune; a părăsi teren ul = a ceda, a se da bătut ♦ pe teren = la fața locului; la locul de muncă ♦ A sonda terenul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa ♦ Pe teren = la fața locului; la locul de muncă Teren viran = maidan, învechit viranea |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL teren |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A semna în alb?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul teren are forma: terénuri
