 | as |
|
| Temperament [ tem-pe-ra-ment ] VEZI SINONIME PENTRU temperament PE ESINONIME.COM definiția cuvântului temperament în mai multe dicționareDefinițiile pentru temperament din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT, temperamente, substantiv neutru Îmbinare caracteristică a particularităților psihice pe care le au oamenii, bazată pe starea de excitare emoțională, pe rapiditatea apariției sentimentelor și pe intensitatea lor; fire. Mușat... i-a spus o mulțime de lucruri... văzute prin temperamentul lui de pseudomilitar. GALACTION, O. I 132. Orice teorie... este condiționată de temperamentul celui care o făurește. IBRĂILEANU, S. 231. Omul cult al orașului, avînd și un temperament poetic, se duce la țară să vază cîmpiile galbene de grîu. GHEREA, ST. Hristos III 285. ♦ Energie vitală, capacitate de avînt, elan. Un tînăr talentat... și plin de temperament. CAMIL PETRESCU, T. II 11. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT substantiv neutru 1. Totalitatea particularităților individuale ale psihicului omenesc, manifestate prin rapiditatea și intensitatea desfășurării proceselor psihice și prin gradul de sensibilitate; fire. • Temperamentul arborilor = mod de comportare a speciilor forestiere față de lumină. 2. Energie, impetuozitate, elan. [plural -te, -turi. / conform latina temperamentum, limba franceza tempérament]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT substantiv neutru 1. ansamblul particularităților legate de latura dinamică și energetică a activității psihice a unei persoane, având o bază ereditară și exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< limba franceza tempérament, latina temperamentum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT, temperamente, substantiv neutru Ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și stăpânirea de sine a unei persoane; fire. ♦ Energie vitală, avânt, elan, impetuozitate; vioiciune. – Din limba franceza tempérament, latina temperamentum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT, temperamente, substantiv neutru Ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase ale unei persoane, care determină diferențieri psihice și de comportament între indivizi; fire. ♦ Energie vitală, avânt, elan, impetuozitate; vioiciune. – Din limba franceza tempérament, latina temperamentum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT temperamente n. 1) Totalitate a particularităților psihice și fiziologice, care determină excitabilitatea și comportamentul unei persoane. temperament coleric. temperament sangvinic. 2) Energie vitală. • Cu (sau plin de) temperament plin de energie. /<lat. temperamentum, limba franceza tempérament Forme diferite ale cuvantului temperament: temperamente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMENT s. 1. caracter, fire, natură, structură, (livresc) umorae, (învechit și regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă. (Un temperament emotiv.) 2. ardoare, avînt, elan, impetuozitate, (popular și fam.) suflet, (regional) mau. (Cîntați cu mai mult temperament!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru temperament: *temperamént n., plural e (în franceză tempérament, despre latina temperamentum, amestec în diferite proporțiunĭ, constituțiune, temperament). Constituțiune a corpuluĭ: temperament sanghin, linfatic. Caracter: temperament violent. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru temperament: temperament n. 1. constituțiune fizică a corpului: temperament limfatic, temperament sanguin; 2. figurat dispozițiune morală, caracter: un temperament violent. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru temperament: temperament substantiv verbal AER. CLIMAT. CLIMĂ. CONFORMAȚIE. CONSTITUȚIE. FACTURĂ. FIZIC. NATURĂ. STRUCTURĂ. TEMPERATURĂ. verb reflexiv:EME. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TEMPERAMENT: TEMPERAMÉNT s. 1. vezi fire. 2. vezi avânt. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru temperament: temperamént substantiv neutru, plural temperaménte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru temperament: temperamént substantiv neutru, plural temperaménte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TEMPERAMENT' TemoeTemofteTemp/eaTÉMPERATEMPERAMÉNTTEMPERAMENTÁLTEMPERAMENTÓSTEMPERÁNDOtemperánt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL temperament Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului temperament dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TEMPERAMÉNT temperamente n. Temperament coleric. Temperament sangvinic. • Cu sau plin de temperament plin de energie. Un temperament emotiv. Cîntați cu mai mult temperament!. |
GRAMATICA cuvântului temperament? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului temperament. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul temperament poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE temperament? Vezi cuvântul temperament desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul temperament?[ tem-pe-ra-ment ] Se pare că cuvântul temperament are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL temperament Inţelegi mai uşor cuvântul temperament dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Temperamentul arborilor = mod de comportare a speciilor forestiere față de lumină |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL temperament |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Apărare activă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul temperament are forma: temperaménte
