 | as |
|
| Tempera [ tem-pe-ra ] VEZI SINONIME PENTRU tempera PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tempera în mai multe dicționareDefinițiile pentru tempera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a tempera (forma la infinitiv) A tempera conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERA verb 1. a (se) astîmpăra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) potoli, (popular) a (se) molcomi, a (se) stîmpăra, (învechit și regional) a (se) prinde, (învechit) a (se) așeza, (figurat) a (se) stinge. (Și-a tempera setea.) 2. a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblînzi, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) ușura, (învechit și popular) a (se) ostoi, (popular) a (se) ogoi, (învechit și regional) a (se) mîngîia, (învechit) a (se) odihni, (figurat) a adormi, a (se) răcori. (I-a mai tempera durerea.) 3. a (se) domoli, a (se) încetini, a (se) liniști, a (se) potoli. (Și-a tempera fuga, pașii.) 4. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) potoli, a (se) stăpîni. (Te rog să te tempera!) 5. a domoli, a potoli, a stăpîni, a stăvili, (figurat) a înfrîna, a zăgăzui. (I-a mai tempera avîntul.) 6. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, (rar) a (se) pacifica, (figurat) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai tempera.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERÁ, temperez, verb I. tranzitiv A modera, a potoli, a domoli. Lagărul democrației și socialismului luptă activ pentru pace; el este pe deplin capabil să tempereze înflăcărarea războinică a cercurilor agresive. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 370, 6/l. • figurat O ceață aurie și subtilă se revărsa dinspre apus... temperînd claritatea zărilor. GALACTION, O. I 348. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TÉMPERA1 substantiv feminin 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuințează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din italiana tempera. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TÉMPERA1 substantiv feminin 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se folosesc culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din italiana tempera. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TÉMPERA forme 1) Culoare obținută prin amestecarea unor coloranți cu lianți pe bază de substanțe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuințează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. tempera Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TÉMPERA substantiv neutru 1. Culoare obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuințează astfel de culori. [plural invariabil / < italiana tempera]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TÉMPERA1 substantiv f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăși. • pictura realizată. (< italiana tempera) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERÁ2, temperez, verb I. tranzitiv A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) • reflexiv Vântul s-a mai temperat. – Din limba franceza tempérer, latina temperare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERÁ2, temperez, verb I tranzitiv A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) • reflexiv Vântul s-a mai temperat. – Din limba franceza tempérer, latina temperare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERÁ verb I. trecut A modera, a micșora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acțiune, o tendință). [< limba franceza tempérer, conform latina temperare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TEMPERA: TEMPERÁ2 verb trecut, reflexiv a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< limba franceza tempérer, latina temperare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tempera: temperá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu temperéz, persoana a treia singular: el / ea și plural tempereáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tempera: temperá2 (a tempera) verb, indicativ prezent 3 tempereáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tempera: témpera substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tempera: témpera1 substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TEMPERA' TEMOÁRETemoeTemofteTemp/eaTÉMPERATEMPERAMÉNTTEMPERAMENTÁLTEMPERAMENTÓSTEMPERÁNDO |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tempera Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tempera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Și-a tempera setea. I-a mai tempera durerea. Și-a tempera fuga, pașii. Te rog să te tempera! 5. I-a mai tempera avîntul. Viteza vîntului s-a mai tempera. I-a mai tempera avântul. Temperá2 a tempera verb, indicativ prezent 3 tempereáză. |
GRAMATICA cuvântului tempera? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tempera. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tempera poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tempera? Vezi cuvântul tempera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tempera?[ tem-pe-ra ] Se pare că cuvântul tempera are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tempera |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Radiație catodică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul tempera se conjugă: ei ele tempereáză
