|
Temeinic [ te-me-i-nic ] VEZI SINONIME PENTRU temeinic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului temeinic în mai multe dicționareDefinițiile pentru temeinic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -e, adjectiv Cu temei, solid, serios. El avea cunoștințe temeinice de economie politică și-i plăcea să le dezvolte. CĂLINESCU, E. 201. Trec pe lîngă bordei, vorbind, Bălcescu și Mitică Filipescu, care păreau prinși într-o discuție temeinică. CAMIL PETRESCU, O. I 294. Aceasta e una din temeinicele pricini cari au dat lui Turgheniev atîta vază. GHEREA, ST. Hristos II 211. • (Adverbial) Apoi ploaia începe temeinic. BOGZA, C. O. 62. Dobîndirea culturii în școli trebuie să se realizeze temeinic. SADOVEANU, E. 47. Pe-acolo veacuri de liniște și de siguranță au îngăduit omului să-și lege temeinic viața lui și a urmașilor lui de aceeași vatră, de același colț de pămînt. VLAHUȚĂ, R. P. 16. ♦ Adînc, intens. Ana dormea somnul temeinic al tinereții. despre ZAMFIRESCU, R. 171. – Variantă: (învechit) temélnic, -ă (NEGRUZZI, S. II 156, RUSSO, S. 33) adjectiv Forme diferite ale cuvantului temeinic: temeinic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMEINIC adjectiv, adverb 1. adjectiv fundamentat, îndreptățit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvîntat. (A invocat o scuză temeinic.) 2. adjectiv chibzuit, cumpănit, gîndit, judicios, matur, serios, socotit. (O judecată temeinic.) 3. adverb drept, întemeiat, just. (A judecat temeinic.) 4. adjectiv concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărîtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător. (O dovadă temeinic; un exemplu temeinic.) 5. adjectiv adînc, profund, serios, (figurat) pătrunzător. (Un eseu temeinic; are cunoștințe temeinic.) 6. adjectiv deosebit, important, însemnat, mare, notabil, prețios, remarcabil, serios, substanțial, valoros, (figurat) consistent. (A adus o contribuție temeinic la dezvoltarea...) 7. adjectiv, adverb serios, stăruitor, (figurat) sănătos. (S-a apucat temeinic de treabă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru temeinic: temeinic adjectiv verbal ADÎNC. CAPITAL. CONSIDERABIL. CRUCIAL. DECISIV. ESENȚIAL. FUNDAMENTAL. HOTĂRÎTOR. IMPORTANT. ÎNSEMNAT. ORGANIC. PRIMORDIAL. PROFUND. PUTERNIC. RADICAL. SERIOS. STRUCTURAL. SUBSTANȚIAL. TARE. VITAL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMÉINIC adjectiv, adverb 1. adjectiv verbal fundamentat. 2. adjectiv verbal chibzuit. 3. adverb vezi just. 4. adjectiv verbal convingător. 5. adjectiv verbal profund. 6. adjectiv verbal important. 7. adjectiv, adverb vezi serios. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adjectiv (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. [Variante: (învechit) temélnic, -ă adjectiv] – Temei + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului temeinic: temeinic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, adjectiv (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. [Variante: (învechit) temélnic, -ă adjectiv] – Temei + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului temeinic: temeinic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMEINIC: TEMÉINIC temeiniccă (temeinicci, temeinicce) și adverbial Care are un temei serios; fondat pe o bază solidă; sănătos. • A cunoaște ceva temeinic a cunoaște foarte bine. /temei + sufix temeinicnic Forme diferite ale cuvantului temeinic: temeiniccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru temeinic: teméinic adjectiv masculin, plural teméinici; forme singular teméinică, plural teméinice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru temeinic: teméinic adjectiv masculin, plural teméinici; forme teméinică, plural teméinice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru temeinic: temeinic a. ce are temeiu, solid. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Temeinic: Temeinic ≠ netemeinic Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'TEMEINIC' tembelízmTÉMETEMÉITEMEIÁTEMÉINICTEMEINICÍTEMEINICÍEtemeiuTEMELÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Temeinic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului temeinic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A invocat o scuză temeinic. O judecată temeinic. A judecat temeinic. O dovadă temeinic; un exemplu temeinic. Un eseu temeinic; are cunoștințe temeinic. A adus o contribuție temeinic la dezvoltarea. S-a apucat temeinic de treabă. TEMÉINIC temeiniccă temeinicci, temeinicce și adverbial Care are un temei serios; fondat pe o bază solidă; sănătos. • A cunoaște ceva temeinic a cunoaște foarte bine. /temei + sufix temeinicnic. |
GRAMATICA cuvântului Temeinic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului temeinic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Temeinic poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE temeinic? Vezi cuvântul temeinic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul temeinic?[ te-me-i-nic ] Se pare că cuvântul temeinic are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Temeinic |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional cu mare ce?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|