 | as |
|
| Tembel [ tem-bel ] VEZI SINONIME PENTRU tembel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tembel în mai multe dicționareDefinițiile pentru tembel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TEMBEL: TEMBÉL, -Ă, tembeli, -e, adjectiv Nepăsător, indiferent, indolent, lăsător. Constantin, tembel și fără darul stăruinții, din chiar croiala lui, n-a putut să rămînă la mașini și a trecut la bucătărie. GALACTION, O. I 117. Un elev leneș, tembel și greu de cap. VLAHUȚĂ, O. A. 447. Fata de împărat nu se putu împrieteni cu toți ceilalți fii de împărați, fiindcă cei mai mulți erau năzuroși, tembeli și deșucheați. ISPIRESCU, L. 22. Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tembel: tembél (-lă), adjectiv – Nepăsător, inert. – Mr., megl. timbel. limba turcă (per.) tembel (Șeineanu, II, 355; Lokotsch 2064; Ronzevalle 67), conform limba neogreacă τεμπέλης, limba bulgară, limba sârbă dembel. – derivat tembelîc, substantiv neutru (indolență, apatie); tembelism, substantiv neutru (indolență). Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-lă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMBEL: TEMBÉL tembelă (tembeli, tembele) rar 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește nepăsare, indiferență; nepăsător; indiferent. 2) Care denotă facultăți intelectuale reduse. /<turc. tembel Forme diferite ale cuvantului tembel: tembelă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tembel: tembél, -ă adjectiv (în turcă tembel, despre persoană den-bel, care-șĭ hrănește trupu; limba neogreacă tembélis, limba bulgară sîrb. dembel). Apatic, trîndav: popoarele tembele îs menite peiriĭ. Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TEMBEL: TEMBEL adjectiv apatic, delăsător, indiferent, indolent, lăsător, nepăsător, pasiv, placid, (livresc) impasibil, (regional) nebriștit, (figurat) rece. (Om tembel; atitudine tembel.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TEMBEL: TEMBÉL, -Ă, tembeli, -e, adjectiv Nepăsător, indiferent; indolent, lăsător; tâmpit, idiot. – Din limba turcă tembel. Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tembel: tembel a. și m. trândav: cei mai mulți erau năzuroși, tembeli și deșuchiați. ISP. [în turcă TEMBEL, leneș]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TEMBEL: TEMBÉL, -Ă, tembeli, -e, adjectiv Nepăsător, indiferent; indolent, lăsător; tâmpit, idiot. – Din limba turcă tembel. Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru tembel: tembel, -ă, tembeli, -e adjectiv 1. nepăsător, indiferent 2. tâmpit, idiot Forme diferite ale cuvantului tembel: tembel-ă Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tembel: tembél adjectiv masculin, plural tembéli; forme singular tembélă, plural tembéle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tembel: tembél adjectiv masculin, plural tembéli; forme tembélă, plural tembéle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TEMBEL' TEMATOLÓGICTEMATOLOGÍETEMĂTÓRTEMĂTÚRĂTEMBÉLTEMBELÂCtembelî́cTEMBELÍSMTEMBELIZÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TEMBEL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tembel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TEMBÉL tembelă tembeli, tembele rar 1 despre persoane sau despre manifestările lor Care vădește nepăsare, indiferență; nepăsător; indiferent. Om tembel; atitudine tembel. |
GRAMATICA cuvântului TEMBEL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tembel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TEMBEL poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tembel? Vezi cuvântul tembel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tembel?[ tem-bel ] Se pare că cuvântul tembel are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TEMBEL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învechit; locotenent-comandor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
