 | as |
|
| Taur [ ta-ur ] VEZI SINONIME PENTRU taur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului taur în mai multe dicționareDefinițiile pentru taur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR, tauri, substantiv masculin 1. Masculul vacii necastrat, apt pentru reproducție (Bos taurus). Spre apusul de jăratic Cu li vezi scăldate-n aur Trece-un nour singuratic, Alb și mare cît un taur. TOPÎRCEANU, P. 207. Colo devale, în înfundătura ceea, un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. CREANGĂ, P. 202. Bulgăre de aur, Cu coarne de taur (Luna nouă). TEODORESCU, P. P. 232. • Expresia: A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (entomologie) Rădașcă. 3. Constelație din emisfera boreală, reprezentînd unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, în dreptul căruia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR, tauri, substantiv masculin 1. Mascul necastrat din specia taurinelor, cu capul mare, pielea groasă, părul de pe frunte lung și adesea creț; buhai (Bos taurus). • Expresia: A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (entomologie) Rădașcă. 3. N. pr. articulat Constelație boreală în dreptul căreia trece Soarele între 21 aprilie și 21 mai. ♦ Al doilea dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. – latina taurus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR, tauri, substantiv masculin 1. Mascul necastrat din specia taurinelor, cu capul mare, pielea groasă, părul de pe frunte lung și adesea creț; buhai (Bos taurus). • Expresia: A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (entomologie) Rădașcă. 3. (articulat) Constelație boreală în dreptul căreia trece Soarele între 21 aprilie și 21 mai. ♦ Al doilea dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. – latina taurus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR, tauri, substantiv masculin 1. Masculul necastrat al vacii, apt pentru reproducție (Bos taurus).* Expresia: A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș. 2. (entomologie) Rădașcă. 3. (articulat) Constelație boreală, reprezentând unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, în dreptul căruia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai. – latina taurus. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR tauri m. 1) Mascul reproducător al vitelor mari cornute; buhai.* A lua (sau a prinde) taurul de coarne a acționa cu energie și curaj într-o afacere dificilă; a înfrunta ceva pieptiș. 2) popular Om zdravăn și brutal. 3) la sing. popular articulat Constelație din emisfera boreală. • Zodia taurului unul dintre cele douăsprezece sectoare zodiacale. [silabe ta-ur] /<lat. taurus Forme diferite ale cuvantului taur: tauri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru taur: taúr (-ri), substantiv masculin – 1. Bic, buhai, gonitor. – 2. Al doilea semn al zodiacului. – 3. Rădașcă (Lucanus cervus). – Mr. tavru. latina taurus (Pușcariu 1721; REW 8602), conform albaneză ter (Philippide, II, 656), italiana , cat., spaniolă toro (calabrez táuru), prov. taur, vezi limba franceza tor, portugheză touro. Forme diferite ale cuvantului taur: taur-ri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru taur: táur m. (latina taurus, despre vgr. taûros; italiana spaniolă toro, pv. taur, vfr. tor [nfr. taureau], pv. touro). Boŭ întreg, boŭ nejugănit (bos taurus). figurat Om zdravăn. Un semn al zodiaculuĭ (April). – În vest și táure, vechĭ táore. În est buhaĭ, în Olt. Banat bic. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru TAUR: TAUR substantiv 1. Taurul, Neagoe, 1475 (Glos; 13-15 B 163); – Ganea, (Ț-Rom 366; 16 B I 6). 2. Taura s. 3. Tăuraș diac (Cat); – Stoica, 1567 (Glos); – logică, munt. (RI XVIII 23). 4. Tăurel (Sc). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru taur: taur m. 1. bou nejugănit (Bos taurus); 2. figurat om sdravăn; 3. unul din cele 12 semne ale zodiacului. [latina TAURUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TAUR: TAUR s. 1. (zoologie; Bos taurus) (popular) buhai, (regional) bic, bugă, gonitor. 2. (astronomie; articulat) (regional) cap-de-bou. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TAUR: TÁUR substantiv verbal rădașcă, răgace. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru taur: taur substantiv verbal RĂDAȘCĂ. RĂGACE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru taur: táur substantiv masculin, plural táuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru taur: táur substantiv masculin, plural táuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TAUR' tăunítăunjéscTaunusTÁURTAURTĂURÁȘTĂUREÁCTĂUREÁNTĂUREÁNC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL taur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului taur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TÁUR tauri m. * A lua sau a prinde taurul de coarne a acționa cu energie și curaj într-o afacere dificilă; a înfrunta ceva pieptiș. • Zodia taurului unul dintre cele douăsprezece sectoare zodiacale. |
GRAMATICA cuvântului taur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului taur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul taur poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE taur? Vezi cuvântul taur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul taur?[ ta-ur ] Se pare că cuvântul taur are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL taur Inţelegi mai uşor cuvântul taur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A lua sau a prinde taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș A lua sau a prinde taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș A lua sau a prinde taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș * Expresia: A lua sau a prinde taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiș |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL taur |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Despre lichide în fierbere a da în foc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul taur are forma: táuri
