 | as |
|
| țar [ țar ] VEZI SINONIME PENTRU țar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tar tr în mai multe dicționareDefinițiile pentru tar tr din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țar: țar (-ri), substantiv masculin – 1. (învechit) Împărat. – 2. Monarh slava limba slavă (veche) carĭ, din mgr. ϰαισαρ. – derivat țarevici, substantiv masculin (fiu de țar), din limba rusă carevič; țarină, substantiv feminin (nevastă de țar, împărăteasă rusă), din limba rusă carica; Țarigrad, substantiv masculin (Constantinopol), învechit, din limba sârbă Carigrad. Forme diferite ale cuvantului tar: tar-ri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR1 interjecție 1) (se folosește, repetat, pentru a reda zgomotul produs de un lichid ce țârâie). 2) (se folosește, prelungit, pentru a imita sunetul produs de unele insecte). 3) (se folosește, prelung, pentru a imita sunetul produs de o sonerie etc.). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR tari m. istorie (în Rusia și în alte state slave; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al țării; monarh; suveran; împărat; rigă; rege. /<rus. țar, limba slavă (veche) țaru Forme diferite ale cuvantului tar: tari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tar: tar n., plural urĭ (ung. tár, depozit, magazie. vezi tarniță și tăroasă). Vechĭ. Sarcină, povară. O măsură de greutate. Azĭ. Moldova Rar. Persoană plicticoasă, belea: ce tar de copil! Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR1 interjecție Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva. [Variante: țârc interjecție] – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR2 tari m. 1) Pește marin, de talie mică, cu corp lunguieț, de culoare albastră, care se consumă sărat și uscat. 2) figurat Persoană slabă, costelivă. /<ngr. tsíros Forme diferite ale cuvantului tar: tari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR2, țâri, substantiv masculin 1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată. 2. figurat Om foarte slab. – Din limba neogreacă tsíros. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR2, țâri, substantiv masculin 1. Scrumbie mică de mare, care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată. 2. figurat Om foarte slab. – Din limba neogreacă tsiros. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR, țari, substantiv masculin (în Evul Mediu și în epoca modernă, la bulgari, sârbi și ruși) Titlu dat monarhului; persoană care purta acest titlu. – Din limba rusă țar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAR: TAR2 taruri n. rar Instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanță cu gât lung și cu coarde care produc sunete prin ciupire. /<ung. tár Forme diferite ale cuvantului tar: taruri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tar: tar (-ruri), substantiv neutru – 1. Greutate, încărcătură. – 2. Plută, bac. în limba maghiara tar, din limba slavă (veche) tovarŭ (Tiktin). învechit și Transilvania, conform tărhat. Forme diferite ale cuvantului tar: -ruri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țar: țar m. (limba rusă carĭ, despre got. káisar, care vine de la latina Caesar, care se pronunța Káisar în ainte de Hr. vezi chesar). Împărat rusesc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Țar: Țar m. titlul împăratului Rusiei, al regilor Bulgariei (dela 1908) și Muntenegrului (dela 1910). [Nume de aceiaș origină cu Cezar]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TAR: TAR, taruri, substantiv masculin Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 125 de ocale. ♦ Sarcină, povară. – Din limba maghiară tar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TAR: TAR, taruri, substantiv masculin Veche unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 125 de ocale. ♦ Sarcină, povară. – Din limba maghiară tar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR, țari, substantiv masculin Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu. – Din limba rusă țar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR, țari, substantiv masculin Titlu dat împăraților Rusiei și regilor Bulgariei și ai Muntenegrului de la începutul evului mediu. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR substantiv masculin titlu dat vechilor împărați ai Rusiei și vechilor suverani ai sârbilor și bulgarilor. (< limba rusă țar) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAR: TAR1 tari m. (în trecut) Unitate de măsură a greutății (egală cu 125 de ocale). /<ung. tár Forme diferite ale cuvantului tar: tari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țăr: țăr int. ce imită sgomotul picurării încete și cântecul monoton al greierilor. [Onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tar: tar n. povară de porumb (cât duce un cal de tarniță). [Ung. TÁR, depozit]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țâr: țâr m. scrumbie sărată și uscată: slab ca un țâr. [greacă mod. TZÍROS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAR: TAR, tari, substantiv masculin Veche unitate de măsură cîntărind 125 de ocale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tar: tar substantiv verbal GREU. GREUTATE. ÎNCĂRCĂTURĂ. POVARĂ. SARCINĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚÂR: ȚÂR interjecție pic. (Apa se prelinge și face: tar!, tar!) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru tăr: tăr, tări, substantiv masculin (regional) sergent de stradă. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȚAR: ȚAR, mold., 1751 (Sur VII 238). < substantiv Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tar: tar (învechit) substantiv neutru, plural táruri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tar: tár substantiv neutru, plural táruri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țâr: țâr substantiv masculin, plural țâri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țâr: țâr2 substantiv masculin, plural țâri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țar: țar substantiv masculin, plural țari Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țar: țar substantiv masculin, plural țari Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TAR TR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL țar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului țar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȚAR țari m. ȚÂR2 țari m. TAR2 țaruri n. TAR1 țari m. Apa se prelinge și face: țar!, țar!. |
GRAMATICA cuvântului țar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului țar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul țar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE țar? Vezi cuvântul țar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul țar?[ țar ] Se pare că cuvântul țar are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL țar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sună a dogit?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tar are forma: táruri
