 | as |
|
| Tangentă [ tan-gen-tă ] VEZI SINONIME PENTRU tangentă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tangenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru tangenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a tangenta (forma la infinitiv) A tangenta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TANGENTĂ: TANGÉNTĂ, tangente, substantiv feminin 1. Linie dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. Am numit tangentă la un cerc o dreaptă care nu are decît un singur punct comun cu cercul. GEOMETRIA P. 66. • Locuţiune adverbiala În (sau prin) tangentă = tangențial. • Expresia: A scăpa prin tangentă = a se eschiva de la un lucru prinzînd momentul potrivit; a scăpa cu greu dintr-o situație dificilă; a scăpa ca prin urechile acului. 2. Funcție trigonometrică a cărei valoare este egală cu raportul dintre lungimea unui segment tangent la una dintre extremitățile unui arc de cerc (cuprins între această extremitate și punctul în care segmentul este intersectat de raza cercului care trece prin cealaltă extremitate a arcului) și lungimea razei cercului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ substantiv feminin 1. poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ linie de tangenta = linie de-a lungul căreia două suprafețe sunt tangente; punct de tangenta = punct în care două linii sau suprafețe sunt tangente. 2. atingere, legătură, contact. • (figurat) relație trecătoare. (< limba franceza tangence) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TANGENTĂ: TANGÉNTĂ tangentae forme matematică 1) Dreaptă care vine în contact cu o curbă într-un singur punct, fără a o intersecta. 2) Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu raportul dintre funcția sinus și funcția cosinus a aceluiași unghi. /<fr. tangente, germana Tangente Forme diferite ale cuvantului tangenta: tangentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TANGENTĂ: TANGÉNTĂ substantiv feminin Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. • (figurat) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< limba franceza tangente]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ, tangențe, substantiv feminin Poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ Atingere, legătură, contact. ♦ figurat Relație, legătură trecătoare, indirectă. – Din limba franceza tangence. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ, tangențe, substantiv feminin Poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ Atingere, legătură, contact. ♦ figurat Relație, legătură trecătoare, indirectă. – Din limba franceza tangence. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ tangentae forme matematică 1) Stare a două figuri geometrice care au un singur punct de contact. 2) figurat Contact local și trecător. Punct de tangenta. /<fr. tangence Forme diferite ale cuvantului tangenta: tangentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ substantiv feminin Poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ (figurat) Atingere, legătură, contact. [< limba franceza tangence]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TANGENTA: TANGENTÁ verb trecut 1. a atinge tangent. 2. a scăpa prin tangență, a schimba brusc subiectul. (< tangent) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TANGENȚĂ: TANGÉNȚĂ, tangențe, substantiv feminin Poziție, stare a două figuri geometrice tangente; atingere, contact. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tangență: *tangénță forme, plural e (despre tangent). geometrie Situațiunea liniilor tangente. Punct de contact. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tangenta: tangentá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu tangentéz, persoana a treia singular: el / ea și plural tangenteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tangentă: tangéntă substantiv feminin, genitiv dativ articulat tangéntei; plural tangénte; abreviere tg Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tangență: tangénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat tangénței; plural tangénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tangență: tangență forme contactul a două linii sau a două planuri. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tangență: tangénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat tangénței; plural tangénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TANGENTA' TANGARÍDEȚÂNGĂUTANGÉLOTANGÉNTTANGÉNȚĂTANGENȚIÁLTangerTANGERÍNĂȚănghia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tangență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tangență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TANGÉNTĂ tangențăe forme matematică 1 Dreaptă care vine în contact cu o curbă într-un singur punct, fără a o intersecta. TANGÉNȚĂ tangențăe forme matematică 1 Stare a două figuri geometrice care au un singur punct de contact. Punct de tangență. |
GRAMATICA cuvântului tangență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tangență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tangență poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE tangentă? Vezi cuvântul tangentă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tangentă?[ tan-gen-tă ] Se pare că cuvântul tangentă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL tangență Inţelegi mai uşor cuvântul tangență dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala În sau prin tangentă = tangențial A scăpa prin tangentă = a se eschiva de la un lucru prinzînd momentul potrivit; a scăpa cu greu dintr-o situație dificilă; a scăpa ca prin urechile acului ♦ linie de tangenta = linie de-a lungul căreia două suprafețe sunt tangente; punct de tangenta = punct în care două linii sau suprafețe sunt tangente figurat În sau prin tangentă = tangențial |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Astronomie; în sintagma centură de radiație?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul tangenta se conjugă: ei ele tangenteáză
