 | as |
|
| Taler [ ta-ler ] VEZI SINONIME PENTRU taler PE ESINONIME.COM definiția cuvântului taler în mai multe dicționareDefinițiile pentru taler din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER2, talere, substantiv neutru 1. (Astăzi rar) Vas întins (de lemn, de pămînt ars, de porțelan sau de metal) în care se mănîncă sau care se folosește la bucătărie; talger. vezi farfurie. Cumpărau din obor talere de lemn. PAS, Z. I 170. Îi puse talerul dinainte și privi cu plăcere pe Ionuț cum rupe cu dinții albi și tari ca de oțel, dintr-un picior de găină friptă. SADOVEANU, forme J. 339. În mijloc sta așezată o masă cu șapte talere de aur greu, cu mîncăruri din care se ridicau aburi de deosebite mirodenii. CARAGIALE, P. 141. Maică-sa i-o fi dat Astă-seară de cinat Dintr-un taler nespălat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 100. • Expresia: A mînca pîine și sare dintr-un (rar pe un) taler cu cineva vezi pîine. ♦ Tavă, tabla, talger. • Expresia: A umbla cu talerul = a umbla să strîngă bani, a face chetă, colectă. A cere cu talerul = a cerși. A îngropa (pe cineva) cu talerul = a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică. 2. Disc, platou, talger de balanță. • figurat Nu vezi cum s-agață dimonii de talerul drepților? DELAVRANCEA, la CADE. 3. (Mai ales la plural ) Fiecare dintre cele două discuri de alamă întrebuințate într-o fanfară sau o orchestră pentru a marca (prin lovirea unuia de celălalt) ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn sau de alt material, de formă aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrînte. Zăceau acolo, amestecate în stive nesfîrșite, cazane de locomotivă... blocuri, șasiuri... cu talerele pătrunse unu-n altul. GALAN, B. I 23. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER1, talere, substantiv neutru 1. Vas plat de lemn, de pământ ars, de metal, din care se mănâncă; talger, farfurie. ♦ Tavă, tabla. 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe, în care se pun fie obiectele de cântărit, fie greutățile; tas. 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave, folosite în fanfară sau în orchestre, care, prin lovirea unuia de celălalt, produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn etc., de formă plată și aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte. 5. Disc de pământ ars sau de asfalt, care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. ♦ (La plural ) Probă sportivă din cadrul tirului care constă în trageri cu arme de vânătoare cu alice în talere1 (5). – conform limba bulgară taler. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER1, talere, substantiv neutru 1. Vas plat de lemn, de pământ ars, de metal, din care se mănâncă; talger, farfurie. ♦ Tavă, tabla. 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe, în care se pun fie obiectele de cântărit, fie greutățile; tas. 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave, folosite în fanfară sau în orchestre, care, prin lovirea unuia de celălalt, produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența; talger. 4. Piesă subțire de metal, de lemn etc., de formă plată și aproximativ rotundă, cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte. 5. Disc de pământ ars sau de asfalt, care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. ♦ (La plural ) Probă sportivă din cadrul tirului care constă în trageri cu arme de vânătoare cu alice în talere1 (5). – conform limba bulgară taler. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER1 talere n. 1) Vas plat (de metal, de lut sau de lemn) din care se mănâncă; farfurie plată. 2) Fiecare dintre cele două discuri ale unei balanțe. 3) mai ales la plural Instrument muzical de percuție, alcătuit din discuri de alamă puțin concave, care, fiind lovite unul de altul, marchează ritmul sau cadența într-o orchestră. 4) Disc de argilă arsă care servește ca țintă mobilă în tirul sportiv. 5) la plural Probă sportivă care constă în trageri cu arma de vânătoare în astfel de discuri. /<germ. Taller Forme diferite ale cuvantului taler: talere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER1, taleri, substantiv masculin (Învechit) Monedă de argint (mai ales austriacă), care a circulat în trecut și în țările romîne. Au pieptul ele Alb de taleri și mărgele. COȘBUC, P. I 95. O mie de taleri, sau trei sute de galbeni, îi mai tot una. KOGĂLNICEANU, S. 102. Semnul în care ținte... nu era mai mare decît un taler. DRĂGHICI, R. 152. • Expresia: Taler cu două fețe vezi față (II 1). – plural și: (n.) talere (BĂLCESCU, O. II 276). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru taler: 1) táler m. (germana thaler, vechĭ Ioachimsthaler, taler bătut în valea sfîntuluĭ Ioachim, în Bohemia. vezi dolar). O veche monetă austriacă de argint (secolul 17-18 și maĭ încoace) în valoare de 133 de banĭ apoĭ de 52, apoĭ de 40 de așpri. (La 1600 trebuĭaŭ 80 de bănuțĭ noĭ de argint p. un taler. Ĭorga, Negoț, 219). Se numea și ioachim. În Germania, pînă după războĭu mondial, pĭesa de treĭ mărcĭ (3 limba franceza 75). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru taler: táler (-re), substantiv neutru – 1. Farfurie de lemn, castron, tavă. – 2. Platou, disc de balanță. – 3. Piesă de protecție cu diverse utilizări. – Variante talger. Mr. talir. It. tagliere sau germana Teller (Miklosich, Fremdw., 131; Cihac, II, 399; REW 8542), conform poloneză talerz, rut. talir, limba neogreacă ταλέρι, limba sârbă taljer (› Transilvania, tăer(iu), Olt. taer), limba sârbă tanjir (› Banat tăneriu). Variante talger nu a fost explicată. Forme diferite ale cuvantului taler: taler-re Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TALER: TALER s. 1. farfurie, talger, (regional) tipsie, (Transilvania, Banat și Olt.) taier. (Mănîncă din același taler amîndoi.) 2. disc, platou, talger, tas, (învechit și regional) scafă, (regional) taier. (taler al unei balanțe.) 3. (muzică) cimbal, talger, (învechit) chimval. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER2, taleri, substantiv masculin Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în țările române. • Expresia: Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals. [plural și: (n.) talere] – Din germana Taller. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER2, taleri, substantiv masculin Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în Țările Române. • Expresia: Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals. [plural și: (n.) talere] – Din germana Taller. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru taler: taler m. 1. veche monedă de argint, în valoare de 52 bani; 2. monedă germană prețuind 3 lei 75 bani. [nemțesc (JOACHIMS) THALER, monedă bătută în valea sf. Ioachim din Boemia, vezi ioachim]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TALER: TÁLER2 taleri m. Monedă austriacă de argint cu circulație și în țările române. • taler cu două fețe om fățarnic; ipocrit; prefăcut. /<germ. Taler Forme diferite ale cuvantului taler: taleri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru taler: táler (-ri), substantiv masculin – Veche monedă germană. – Mr. taler. germana Thaler (Borcea 214). secolul XVI. Forme diferite ale cuvantului taler: taler-ri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru taler: táler1 (monedă veche) substantiv masculin, plural táleri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru taler: táler2 (vas, talger) substantiv neutru, plural tálere Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru taler: táler (monedă) substantiv masculin, plural táleri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru taler: táler (vas) substantiv neutru, plural tálere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TALER' ȚÂLEATALÉNTTALENTÁTTALENTÓSTÁLERTĂLERÁȘTĂLERÉLTALERÍSTtalerístă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL taler Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului taler dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TÁLER1 talere n. Mănîncă din același taler amîndoi. Taler al unei balanțe. Taler al unei balanțe. A câștigat proba de talere, la tir. TÁLER2 taleri m. • taler cu două fețe om fățarnic; ipocrit; prefăcut. |
GRAMATICA cuvântului taler? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului taler. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul taler poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE taler? Vezi cuvântul taler desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul taler?[ ta-ler ] Se pare că cuvântul taler are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL taler Inţelegi mai uşor cuvântul taler dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A umbla cu talerul = a umbla să strîngă bani, a face chetă, colectă A cere cu talerul = a cerși A îngropa pe cineva cu talerul = a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL taler |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele bandă etalon?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul taler are forma: táleri
