 | as |
|
| Tăinui [ tă-i-nu-i ] VEZI SINONIME PENTRU tăinui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tainui în mai multe dicționareDefinițiile pentru tainui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a tăinui (forma la infinitiv) A tăinui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TĂINUI: TĂINUÍ, tăinuiesc și tắinui, verb IV. 1. tranzitiv A păstra o taină în legătură cu ceva sau cu cineva, a nu da pe față, a face să nu se știe, să nu se afle; a ascunde. Avendrea tăinuie furturile. STANCU, despre 294. Își tăinuise unul altuia șiretenia de-acasă. CARAGIALE, O. III 105. Ea a rămas credincioasă bărbatului său Dar încă tot tăinuindu-și numele. NEGRUZZI, S. III 415. • figurat Salcîmii cu miros dulce tăinuiau cărările. EMINESCU, N. 71. ♦ (Subiectul este un lucru) A ascunde. Beciul privighitorului Pîrvu din Tîrgu-Neamțului putea să tăinuiască la nevoie o domniță. CREANGĂ, O. A. 74. O faptă cît de frumoasă, ca o floare cu otravă, Tăinuiește cîteodată pieirea cea mai grozavă. HASDEU, R. vezi 57. • reflexiv Cerul vînăt, cu soare zgîrcit care se ivea la răstimpuri și se tăinuia pe după o trîmbă de nori alburii. PAS, L. I 8. În această odaie închisă cu cheia pentru ca copiii să nu intre, Eminovici se tăinuia cîteodată spre a-și face socotelile ori a frunzări prin cronici. CĂLINESCU, E. 50. Acum ei s-au tăinuit Și din față ne-au pierit. ALECSANDRI, P. I 102. (figurat) Descoperă-i [vieții] linia și accentul care se tăinuiesc altor priviri. PAS, Z. I 10. 2. intranzitiv A sta de vorbă, a sta la sfat, a discuta (în intimitate). Mătușa Uțupăr tăinuie cu mama. STANCU, D. 13. Așa învingeau adesea cele mai mari nemulțumiri: rîzînd împreună, tăinuind ceasuri întregi. BASSARABESCU, vezi 13. Nevestele stau mai la o parte, tăinuind de ale lor. VLAHUȚĂ, O. A. II 160. – Variantă: tăiní (PAMFILE, Hristos 15) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TĂINUI: TĂINUÍ, tăinuiesc, verb IV. 1. tranzitiv A păstra o taină, a ține secret, a nu lăsa să se știe, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ reflexiv (Rar) A se ascunde. 2. intranzitiv (popular) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TĂINUI: TĂINUÍ, tăinuiesc, verb IV. 1. tranzitiv A păstra o taină, a ține secret, a nu lăsa să se știe, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ reflexiv (Rar) A se ascunde. 2. intranzitiv (popular) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TĂINUI: TĂINUI verb 1. a ascunde, a masca, (învechit și regional) a tăgădui, (învechit) a retăcea, (figurat) a acoperi. (Își tainui ignoranța.) 2. a ascunde, (figurat) a înăbuși. (Și-a tainui durerea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tăinui: tăinuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăinuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural tăinuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tăinui: tăinuí (a tainui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăinuiá; conjunctiv prezent 3 să tăinuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tăinui: tăinui verb vezi ASCUNDE. DOSI. FLECĂRI. ÎNDRUGA. MISTUI. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TĂINUI: TĂINUÍ verb 1. vezi ascunde. 2. a ascunde, (figurat) a înnăbuși. (Și-a tainui durerea.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'TAINUI' TĂINICÍTtăinítTÁINIȚĂTĂINÓSTĂINUÍTĂINUÍRETĂINUÍTTĂINUITÓRTAIÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TĂINUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tăinui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Își tĂinui ignoranța. Și-a tĂinui durerea. Tăinuí a tĂinui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăinuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăinuiá; conjunctiv prezent 3 să tăinuiáscă. Și-a tĂinui durerea. |
GRAMATICA cuvântului TĂINUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tăinui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TĂINUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE tăinui? Vezi cuvântul tăinui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tăinui?[ tă-i-nu-i ] Se pare că cuvântul tăinui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TĂINUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cântec de dor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
