eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tainic


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Tainic [ ta-i-nic ]
VEZI SINONIME PENTRU tainic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului tainic în mai multe dicționare

Definițiile pentru tainic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC, -Ă, tainici, -e, adjectiv

1. Plin de mister, de taină; misterios. Priceperea sa nici nu-i îngăduia să pătrundă tainicul înțeles, plin de amenințare, din vorbirea lui Zaharia Duhu. C. PETRESCU, A. 305. Viața-i plină de tainice puteri, Învinge orice stavilă și orișice dureri. EFTIMIU, C. 28. Un magnet tainic mă trăgea fără voie spre teatru, cînd știam că era să cînte Cecilia. ALECSANDRI, O. P. 17. (Adverbial) Pan Zubovski rîdea tainic, și făcea din ochi cătră Bîrnoavă. SADOVEANU, O. VII 88.
       • (Poetic) Parcă-i îndemna la un sfat încet lumina tainică ce se revărsase în nemărginire. SADOVEANU, O. VII 27. Mi-e dor de freamăt lin de brazi, De murmur tainic de izvor. IOSIF, P. 64. (Adverbial) Numai într-un geam pîlpîia tainic o luminiță galbenă. REBREANU, R. II 205. Tainic trece vîntul Prin păduri de fag. CERNA, P. 115. Se revarsă pîrăiele cu răpejune, șoptind tainic în mersul lor neîncetat. CREANGĂ, A. 125.

2. Neștiut de alții, secret. Gheorghiță era numele care plăcuse Vitoriei, căci era numele cel adevărat și tainic al lui Nichifor Lipan. SADOVEANU, B.

13. Plecase de astă-iarnă, cu o scrisoare tainică de la socru-său Dănilă, către Tudor Vladimirescu. GALACTION, O. I 155. Se întorcea de la o sfătuire tainică și era cu sufletul greu. C. PETRESCU, C. vezi 268. El știa la miezul nopții gîndul tainic să-mi ghicească. EFTIMIU, Î. 129.
       • (Adverbial) Eu singură nu știu ce verb reflexiv:eu Atît e de tainic ascunsă Dorința în sufletul meu. EMINESCU, O. IV 99.
♦ (Adverbial) Pe ascuns, pe furiș. Tainic se-ntîlnește-n prag, Dor cu dor să se cuprindă, Drag cu drag. COȘBUC, P. I 49. Și trei flori ea culegea... Ș-apoi tainic ea le da Unei roabe. ALECSANDRI, P. P. 150.
♦ Intim. Chemă într-o zi tot sfatul cel tainic al împărăției. POPESCU, B. III 60. Apusul soarelui ne făcu să gustăm una din cele mai tainice mulțămiri ale sufletului. ALECSANDRI, O. P. 293.

3. (Despre locuri) Ascuns, ferit, izolat. Locul era tăcut și tainic în rariștea pădurii. C. PETRESCU, R. DR. 53. De prin tainice-ascunzișuri Se ivesc pe jumătate Păsărele ciufulite, Alarmate Și-ngrozite. TOPÎRCEANU, B. 41. Se scoboară din pod, printr-un loc tainic, trei zîne foarte frumoase. CREANGĂ, O. A. 274.
♦ (Despre ființe) Retras, izolat, singuratic. E cocostîrcul tainic, în lume călător, Al primăverii dulce iubit prevestitor. ALECSANDRI, P. A. 118.

4. (Despre persoane) Care știe să tacă; discret, închis, tăcut. Aveam legături cu două ori trei babe din sat. Am chemat la curte pe baba Maria, cea mai șireată și cea mai tainică dintre ele. SADOVEANU, O. VIII 33.
♦ (Adverbial) În mod discret, abia perceptibil. Să-ți cînt dulce, dulce tainic, Cîntul jalnic Ce-ți cîntam adeseori. EMINESCU, O. I

4.
Forme diferite ale cuvantului tainic: tainic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

TAINIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TAINIC adjectiv

1. ascuns, dosit, dosnic, ferit, izolat, lăturalnic, retras, singuratic, tăinuit, (rar) lăturaș, (învechit și regional) săcret, (regional) lăturiș. (În ungherul cel mai tainic.)

2. ascuns, necunoscut, nedescoperit, neștiut. (Viața tainic a bălții.)

3. ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, secret, (livresc) sibilic, sibilin, sibilinic, (învechit) misteric, tăinos, (figurat) nepătruns. (Emblema avea un sens tainic.)

4. misterios, (livresc) cabalistic. (Semne tainic.)

5. ascuns, ezoteric, secret. (O doctrină tainic.)

6. confidențial, secret. (Dispoziții tainic.)

7. ascuns, secret, tăinuit. (O iubire tainic.)

8. enigmatic, misterios, neînțeles. (Un farmec tainic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TAINIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC2 tainiccă (tainicci, tainicce)

1) Care conține o taină; greu de priceput; mistic; enigmatic; misterios.

2) Care prezintă o taină pentru alții; secret; ascuns.

3) Care ține de viața particulară a cuiva; intim.

4) Care este ascuns de ochii lumii; ferit.

5) (despre oameni) Care știe să țină o taină; discret. /<sl. tajniku
Forme diferite ale cuvantului tainic: tainiccă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

TAINIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC, -Ă, tainici, -ce, adjectiv

1. Plin de mister; misterios.

2. Neștiut, necunoscut, neînțeles de alții, secret.
♦ (Adverbial) Pe ascuns, pe furiș.
♦ Intim.

3. (Despre locuri) Ascuns, ferit.
♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat.

4. Discret, tăcut, închis.

– Din limba slavă (veche) tajniku.
Forme diferite ale cuvantului tainic: tainic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TAINIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC, -Ă, tainici, -ce, adjectiv

1. Plin de mister; misterios.

2. Neștiut, necunoscut, neînțeles de alții, secret.
♦ Intim.

3. (Despre locuri) Ascuns, ferit.
♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat.

4. Discret, tăcut, închis.

– Din limba slavă (veche) tajnŭ, -nikŭ.
Forme diferite ale cuvantului tainic: tainic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

tainic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tainic:
tainic a. misterios: cuvinte tainice [slava TAĬNIKŬ, inițiat în cele sfinte] ║ m. om de taină: câștigase pe tainicii haremului BĂLC.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TAINIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC1 adverb Pe neobservate; pe ascuns; pe furiș. /<sl. tajniku
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tainic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tainic:
táinic adjectiv masculin, plural táinici; forme singular táinică, plural táinice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tainic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tainic:
táinic adjectiv masculin, plural táinici; forme táinică, plural táinice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

TAINIC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC substantiv verbal confident, intim.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tainic
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tainic:
tainic substantiv verbal CONFIDENT. INTIM.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TAINIC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TAINIC:
TÁINIC adjectiv verbal discret.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

tainic
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tainic:
tainic adjectiv verbal DISCRET.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'TAINIC'
taináttăineálăTAINGÍUTĂINÍTÁINICTĂINICÍETĂINICÍTtăinítTÁINIȚĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tainic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tainic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
În ungherul cel mai tainic.
Viața tainic a bălții.
Emblema avea un sens tainic.
Semne tainic.
O doctrină tainic.
Dispoziții tainic.
O iubire tainic.
Un farmec tainic.
TÁINIC2 tainiccă tainicci, tainicce 1 Care conține o taină; greu de priceput; mistic; enigmatic; misterios.

GRAMATICA cuvântului tainic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tainic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tainic poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul tainic sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE tainic?
Vezi cuvântul tainic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tainic?
[ ta-i-nic ]
Se pare că cuvântul tainic are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tainic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: încă pe atâta?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
primă armonică a unui semnal complex; fundamentală
a obosi peste măsură pe cineva, a extenua
dublu
fără curaj, fără hotărâre, fără avânt
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app