 | as |
|
| Taică [ ta-i-că ] VEZI SINONIME PENTRU taică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului taica meu în mai multe dicționareDefinițiile pentru taica meu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TAICĂ: TÁICĂ substantiv masculin 1. Tată. Bietul taica mi se pare că se duce în noaptea asta. GALACTION, O. I 184. Au sărutat fiecare mîna taichii și maichii și și-au luat rămas bun de la Ileana, și-au plecat tustrei călări. CARAGIALE, O. III 104. De ce muri bietul taica și nu trăi draga maica. PANN, P. vezi I 93. Sărmanu-s, doamne, sărman, Fără taică, fără maică, Fără nici un ban în tașcă. ȘEZ. VII 162. ♦ (La vocativ, cu nuanță afectivă) Nume întrebuințat de un bătrîn la adresa celor mai tineri, de un părinte la adresa copilului său etc., indicînd totdeauna un raport de familiaritate și simpatie. Tata se uită la noi și ne spune: Măi copii, a venit molima în sat. Nu mai ieșiți, taică, din casă. STANCU, despre 79. Trebuie să găsim motive. – Părintele: Găsește-le, taică, de ce ești dumneata avocat. CARAGIALE, O. II 261. ♦ Termen afectiv cu care cineva se adresează unui om mai în vîrstă. Dar George-al nostru cum o duce? – Sub glie, taică, și sub cruce, Lovit în piept d-un iatagan. COȘBUC, P. I 101. ♦ (Popular) Dumnezeu. Taică, tăiculeanu nostru, Singurel binele nostru, Grijește-ne o lună, două, Să ne crească pene nouă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 204. 2. (Determinat prin «părinte» sau «popă») Nume dat preotului. Dacă-l întîlneam pe uliță, îi spuneam: sărut mîna, taică părinte! STANCU, despre 35. Dar poate taica popa V-a spus de prin gazeturi tot. El cum și-a dat juncanii? COȘBUC, P. II 60. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TAICĂ: TÁICĂ m. invariabil popular 1) (și cuvânt de adresare a copilului către tatăl său) Bărbat considerat în raport cu copiii săi; tată. • A scăpa de dracul și a da peste taica-său a ieși dintr-o încurcătură și a da peste alta (și mai mare). A trimite de la dracu la taica-său a amăgi, a înșela pe cineva; a duce de nas pe cineva. 2) (cuvânt de adresare a celor tineri către un om mai în vârstă) Bărbat respectat și apropiat cuiva; tată. [G.-D. taichii; silabe tai-] /Din tată Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚAICĂ: ȚÁICĂ1 substantiv feminin (Regional) Țață; (în vorbirea afectivă) nume pe care și-l dă o femeie cînd vorbește cu nepoții ei sau cu persoane mai tinere. Acuși vă fierbe țaica o cafea. STANCU, despre 3S7. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚAICĂ: ȚÁICĂ2 substantiv feminin (Regional) Drojdie de bere, maia. Făina... se plămădește de colaci cu aluat anume pregătit, ori cu țaică din tîrg. ȘEZ. V 138. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru taică: táică substantiv masculin – 1. Tată. – 2. (argotic) Birlic. limba bulgară tajko, limba sârbă tajko, tajka (Tiktin; Conev 98). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚAICĂ: ȚÁICĂ substantiv feminin (regional) Țață. – Probabil contaminare între țață și [da]ică. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚAICĂ: ȚÁICĂ substantiv feminin (regional) Țață. – Probabil contaminare între țață și [da]ică. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țaică: țáică2 (persoană) (regional) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țáicăi/țáicii/țáichii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru taică: !táică (popular) substantiv masculin, táica, genitiv dativ articulat táichii/lui táica, vocativ táică Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țaică: țáică (persoană) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țáicăi/țáicii/țáichii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țaică: țaică substantiv verbal DROJDIE. LELE. LELIȚĂ. LEVURĂ. MĂTUȘĂ. ȚAȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru țaică: țáică (drojdie de bere) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țáicii; plural țáice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru taică: taică m. formă mângâietoare pentru tată. [Serb. TAĬKO]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru țaică: țáică1 (drojdie) (regional) substantiv feminin, genitiv dativ articulat țáicii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TAICĂ: TÁICĂ substantiv verbal bunic, părinte, tată, tată-mare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru taică: taică substantiv verbal BUNIC. PĂRINTE. TATĂ. TATĂ MARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru taică: táică substantiv masculin, genitiv dativ articulat táichii/lui táica Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'TAICA MEU' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL taică Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului taică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • A scăpa de dracul și a da peste taică-său a ieși dintr-o încurcătură și a da peste alta și mai mare. A trimite de la dracu la taică-său a amăgi, a înșela pe cineva; a duce de nas pe cineva. |
GRAMATICA cuvântului taică? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului taică. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul taică poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE taică? Vezi cuvântul taică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul taică?[ ta-i-că ] Se pare că cuvântul taică are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL taică |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a-i curge cuiva balele după ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul țaică are forma: țáice
