|
Tăcea [ tă-cea ] VEZI SINONIME PENTRU tăcea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tacea în mai multe dicționareDefinițiile pentru tacea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a tăcea (forma la infinitiv) A tăcea conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TĂCEA: TĂCEÁ, tac, verb II. intranzitiv 1. A nu vorbi, a nu spune nimic. Bătrînul tăcea în jîlțul lui și privea încruntat înainte. SADOVEANU, O. I 257. Țăranii, care clătinaseră mereu din cap în semn de compătimire, cît a vorbit Pavel, tăceau. REBREANU, R. II 43. Toți tăcem ca într-o biserică. VLAHUȚĂ. R. P. 42. • Expresia: A tăcea molcom (chitic, ca chiticul, ea peștele, ca pămîntul sau ca porcul în păpușoi) = a tăcea cu desăvîrșire, a nu scoate nici un cuvînt (și a nu face nici un zgomot). Nu te mai ascunde de mine, că eu tac chitic. MIRONESCU, S. A. 139. Iedul cel cuminte tăcea molcum în horn. CREANGĂ, P. 25. Da Sarsailă nu zicea nici «cîrc»; tăcea cum tace porcul în păpușoi. ȘEZ. II 104. Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul Ca să ne-auziți cuvîntul. TEODORESCU, P. P. 169. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă. Apoi intră cu toții înlăuntru... și... Tac mă cheamă. CREANGĂ, P. 251. Tace și face, se spune despre cineva care își vede liniștit de treabă, fără vorbă multă, sau despre cineva care uneltește în ascuns ceva rău. Tace și coace, se spune despre cineva care plănuiește în ascuns o răzbunare. ♦ (Despre elementele naturii și despre lucruri personificate) A înceta orice zgomot, a sta în nemișcare. Uzinele negre, fabricile de săpun și cuie tăceau, ridicîndu-și sub cerul albastru coșurile uriașe și negre de fum. DUNĂREANU, CH. 145. Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte, Pădurea noastră tace părăsită. IOSIF, P. 46. Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12. 2. A se întrerupe din vorbă, a înceta să vorbească. Tăcură deodată amîndoi. DUMITRIU, N. 60. De la un timp, văzînd că prietenul lui nu zice nimic, tăcu și el. VLAHUȚĂ, O. A. I 99. Ia taci și d-ta, moș Nichifor, taci, nu mai striga atîta pe biata văcușoară. CREANGĂ, P. 116. • (Cu o precizare care întărește sensul) Tăcură din vorbă. GORJAN, H. I 16. ♦ figurat A se potoli. Dintr-un timp și vîntul tace. COȘBUC, P. I 48. Taci, cumplita mea durere. ALECSANDRI, P. II 101. • (La imperativ, adesea precedat de «ia», arată bucuria sau neîncrederea în cuvintele cuiva) Cîți ani ai tu, Lili?... – Șaisprezece! – Ia taci! se miră Stănică. Ești bună de măritat. CĂLINESCU, E. O. II 96. Taci! că i-oi face eu cumătrului una, de și-a mușca labele. CREANGĂ, P. 29. (expresie) Tacă-ți gura! sau taci din gură! = nu mai vorbi! lasă vorba! isprăvește! termină! Bine, bine, ți-oi cumpăra; taci din gură! ALECSANDRI, T. I 128. • tranzitiv (Rar) Eu cînt tot un cîntec d-aseară, Și-așa mi-e de silă să-l cînt, Și-l tac, dar nevrînd îl cînt iară! COȘBUC, P. I 64. Vulpea tăcu cîntecelul, îl lăsă neisprăvit. PANN, P. vezi III 54. 3. A nu răspunde, a nu riposta. Și rîdeam făcîndu-i glume; El tăcea, răbdînd mereu. COȘBUC, P. I 262. Spune drept, nu ești Gerilă? Așa-i că taci?... Tu trebuie să fii. CREANGĂ, P. 240. 4. A nu vorbi despre ceva, a nu-și exprima fățiș părerea; a tăinui, a ascunde. Nu puteam să tac și să nu-ți spun. SADOVEANU, N. forme 115. A tăcea și lașii știu. COȘBUC, P. I 257. De aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. NEGRUZZI, S. I 257. Eu drăguțul nu mi-l spui!... De l-oi spune, L-oi răpune; De-oi tăcea, Ce s-a-ntîmpla? JARNÍK-BÎRSEANU, despre 55. • Expresia: Cînd nu tace o gură, nu tace o lume întreagă = dacă spui cuiva o taină, o află toată lumea. • tranzitiv Am trecut prin viață, durerile tăcînd. EFTIMIU, Î. 180. Acum îi apăreau numeroase și irefutabile toate argumentele pe care le tăcuse adineaori. C. PETRESCU, Î. II 221. Într-o mahala tihnită, a căria nume îl vom tăcea de frica poliției, locuia dumnealui postelnicul Andronache Zimbolici. NEGRUZZI, S. I 71. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TĂCEA: TĂCEÁ, tac, verb II. intranzitiv 1. A nu vorbi nimic, a se abține să vorbească. • Locuţiune adverbiala Pe tăcute = în tăcere, în ascuns. • Expresia: A tăcea chitic (sau molcom, mâlc, ca peștele, ca pământul, ca melcul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă. Tace și face, se spune despre cineva care acționează fără vorbă multă sau despre cineva care uneltește în ascuns ceva rău. Tace și coace, se zice despre cineva care plănuiește în ascuns o răzbunare. ♦ figurat (Despre elementele naturii și despre lucruri personificate) A sta în nemișcare, a nu se face auzit. 2. A înceta să vorbească, să plângă, a se întrerupe din vorbă; a amuți. • Expresia: Ia (sau ian) taci! arată bucuria sau neîncrederea în cuvintele cuiva. Tacă-ți gura sau taci din gură! = nu mai vorbi! isprăvește! 3. A nu răspunde, a nu riposta. 4. A tăinui, a ascunde; a fi discret. ♦ A nu-și exprima fățiș părerea. – latina tacere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TĂCEA: TĂCEÁ, tac, verb II. intranzitiv 1. A nu vorbi nimic, a se abține să vorbească. • Locuţiune adverbiala Pe tăcute = în tăcere, în ascuns. • Expresia: A tăcea chitic (sau molcom, mâlc, ca peștele, ca pământul, ca melcul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă. Tace și face, se spune despre cineva care acționează fără vorbă multă sau despre cineva care uneltește în ascuns ceva rău. Tace și coace, se zice despre cineva care plănuiește în ascuns o răzbunare. ♦ figurat (Despre elementele naturii și despre lucruri personificate) A sta în nemișcare, a nu se face auzit. 2. A înceta să vorbească, să plângă, a se întrerupe din vorbă; a amuți. • Expresia: Ia (sau ian) taci! arată bucuria sau neîncrederea în cuvintele cuiva. Tacă-ți gura sau taci din gură! = nu mai vorbi! isprăvește! 3. A nu răspunde, a nu riposta. 4. A tăinui, a ascunde; a fi discret. ♦ A nu-și exprima fățiș părerea. – latina tacere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TĂCEA: TĂCEÁ, tac, verb II. intranzitiv 1. A nu vorbi nimic. • Expresia: A tăcea chitic (sau molcom, ca peștele, ca pământul) = a nu spune nimic. A tăcea ca porcul în păpușoi (sau în cucuruz) = a tăcea spre a nu se da de gol. Tac mă cheamă = nu spun o vorbă. Tace și face, se spune despre cineva care acționează fără vorbă multă sau despre cineva care uneltește în ascuns ceva rău. Tace și coace, se zice despre cineva care plănuiește în ascuns o răzbunare. ♦ figurat (Despre elementele naturii și despre lucruri personificate). A sta în nemișcare. 2. A înceta să vorbească, a se întrerupe din vorbă. • Expresia: Ia (sau ian) taci! arată bucuria sau neîncrederea în cuvintele cuiva. Tacă-ți gura sau taci din gură! = isprăvește! 3. A nu răspunde, a nu riposta. 4. A tăinui, a ascunde. • tranzitiv Am trecut prin viață, durerile tăcând (EFTIMIU). ♦ A nu-și exprima fățis părerea. – latina tacere. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tăcea: tăceá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tac, persoana întâi plural: noi tăcém, persoana a doua plural: voi tăcéți, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăceá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea tăcú; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural tácă; imperativ persoana a doua plural: voi tacéți; participiu tăcút Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tăcea: tăceá (a tacea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tac, persoana întâi plural: noi tăcém, persoana a doua plural: voi tăcéți; conjunctiv prezent 3 să tácă; imperativ persoana a doua plural: voi tăcéți; gerunziu tăcấnd; participiu tăcút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Tăc/ea: Tăc/ea, -ui, vezi Anastasie II 5. Forme diferite ale cuvantului tac/ea: tac/ea-ui Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'TACEA' țăcăráșTÂCÂTÍTĂCĂTÓITĂCĂTÓRTĂCEÁTĂCÉREtacétțachețachélă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Tăc/ea Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tăc/ea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tăceá a tăc/ea verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tac, persoana întâi plural: noi tăcém, persoana a doua plural: voi tăcéți; conjunctiv prezent 3 să tácă; imperativ persoana a doua plural: voi tăcéți; gerunziu tăcấnd; participiu tăcút. |
GRAMATICA cuvântului Tăc/ea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tăc/ea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Tăc/ea poate fi: verb, adverb |
CUM DESPART ÎN SILABE tăcea? Vezi cuvântul tăcea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tăcea?[ tă-cea ] Se pare că cuvântul tăcea are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Tăc/ea Inţelegi mai uşor cuvântul tăc/ea dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A tăcea molcom chitic, ca chiticul, ea peștele, ca pămîntul sau ca porcul în păpușoi = a tăcea cu desăvîrșire, a nu scoate nici un cuvînt și a nu face nici un zgomot Tac mă cheamă = nu spun o vorbă Expresie Tacă-ți gura! sau taci din gură! = nu mai vorbi! lasă vorba! isprăvește! termină! Bine, bine, ți-oi cumpăra; taci din gură! ALECSANDRI, T Cînd nu tace o gură, nu tace o lume întreagă = dacă spui cuiva o taină, o află toată lumea Locuţiune adverbiala Pe tăcute = în tăcere, în ascuns A tăcea chitic sau molcom, mâlc, ca peștele, ca pământul, ca melcul = a nu spune nimic A tăcea ca porcul în păpușoi sau în cucuruz = a tăcea spre a nu se da de gol Tac mă cheamă = nu spun o vorbă Tacă-ți gura sau taci din gură! = nu mai vorbi! isprăvește! 3 Locuţiune adverbiala Pe tăcute = în tăcere, în ascuns A tăcea chitic sau molcom, mâlc, ca peștele, ca pământul, ca melcul = a nu spune nimic A tăcea ca porcul în păpușoi sau în cucuruz = a tăcea spre a nu se da de gol Tac mă cheamă = nu spun o vorbă Tacă-ți gura sau taci din gură! = nu mai vorbi! isprăvește! 3 A tăcea chitic sau molcom, ca peștele, ca pământul = a nu spune nimic A tăcea ca porcul în păpușoi sau în cucuruz = a tăcea spre a nu se da de gol Tac mă cheamă = nu spun o vorbă Tacă-ți gura sau taci din gură! = isprăvește! 3 |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tabla înmulțirii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|