eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție suspinare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Suspinare [ sus-pi-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU suspinare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului suspinare în mai multe dicționare

Definițiile pentru suspinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUSPINARE:
SUSPINÁRE, suspinări, substantiv feminin Faptul de a suspina.

1. Suspin (1), oftat. Ce răcnete grozave! Ce amară suspinare! NEGRUZZI, S. II

6. Poetul l-astea toate el simte grea mișcare; În palpit crud sloboade o lungă suspinare. BOLLIAV, O. 69.
       • (Metaforic) Din adierea vîntului prin ierburi, din țîrîitul greierilor, din mii de sunete ușoare și nedeslușite, se naște ca o slabă suspinare ieșită din sînul obosit al naturii. ODOBESCU, S. A. 316. Era la ceasul tainic... Cînd marea-ncet adoarme cu-o suspinare grea. ALECSANDRI, O. 76.

2. Suspin (2). Cîte necazuri și cît plîns cu suspinare! CONACHI, P. 82.
       • (Poetic) Tace în frunziș privighetoarea, Cu pieptul sfîșiat de suspinări. CERNA, P. 167.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SUSPINARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUSPINARE:
SUSPINARE substantiv oftare, oftat, suspin, suspinat, (popular) aht, (învechit și regional) oft, (învechit) oftătură. (O suspinare de ușurare.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SUSPINARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUSPINARE:
SUSPINÁRE, suspinări, substantiv feminin Faptul de a suspina; suspin (1, 2), suspinat.

– vezi suspina.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SUSPINARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUSPINARE:
SUSPINÁRE, suspinări, substantiv feminin Faptul de a suspina; suspin (1, 2), suspinat.

– vezi suspina.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

suspinare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru suspinare:
suspináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat suspinării; plural suspinări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

suspinare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru suspinare:
suspináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat suspinắrii; plural suspinắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SUSPINARE'
SUSPICIÚNESUSPÍNSUSPINÁsuspinândSUSPINÁRESUSPINÁTSUSPINĂTÓRsuspinấndsuspinós

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SUSPINARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului suspinare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O suspinare de ușurare.

GRAMATICA cuvântului SUSPINARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului suspinare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SUSPINARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul SUSPINARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul suspinare are forma: suspinări
VEZI PLURALUL pentru SUSPINARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE suspinare?
Vezi cuvântul suspinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul suspinare?
[ sus-pi-na-re ]
Se pare că cuvântul suspinare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SUSPINARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ compus: foaie-grasă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
formalitate necesară pentru executarea unei hotărâri judecătorești; titlu executoriu, -ie
în mod deosebit, în special
numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase, cu flori albastre-violete ori albe cu pete galbene pinguicula vulgaris și alpina
urmă lăsată pe un obiect de liniile de pe suprafața interioară a vârfului degetelor de la mână
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app