eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție susai de padure


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Pădure [ pă-du-re ]
VEZI SINONIME PENTRU pădure PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului susai de padure în mai multe dicționare

Definițiile pentru susai de padure din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDÚRE (latina padulem) substantiv feminin Ecosistem sau complex de ecosisteme în care predomină una sau mai multe specii lemnoase, alături de plante erbacee, mușchi etc. și în care trăiesc diferite specii de animale: padure constituie biomuri majore. Resturile organice (crengi, frunze etc.) constituie pătura moartă a padure sau litiera. După natura lor, padure pot fi naturale (apărute spontan) și cultivate (prin plantarea puieților de arbori crescuți în pepiniere). Caracteristicile padure diferă în funcție de condițiile climatice. În zona temperată, padure sunt adaptate la un regim climatic cu precipitații suficiente sau abundente și și temperaturi moderate; aici predomină foioasele cu frunze căzătoare (stejar, gorun, carpen, frasin, arțar, ulm, fag etc.), ca în regiunile temperate din Europa, Asia și America de Nord sau, alteori, predomină specii sempervirescente cu frunza lată (fagul austral sau Nothofagus din Chile). În padure din zona boreală domină coniferele sempervirescente (ex. taigaua). În zonele tropicale se întâlnesc padure tropicale umede (în ariile cu precipitații abundente) și regulate, padure musonice în SE Asiei (unde perioadele cu ploi abundente alternează cu cele secetoase), padure cu adaptări xeromorfe, ca în SV Americii de Nord, SV Africii, unele regiuni ale Americii Centrale și de Sud și în Australia (cu precipitații sporadice), unde predomină arborii scunzi, spinoși prin care, treptat, se face trecerea spre savană și semideșert. Pe glob, padure ocupă c. 30% din suprafața uscatului; în România, ele se întind pe c. 27% din suprafața totală a țării. Padure este unul dintre factorii care asigură menținerea echilibrului la nivel local, regional și chiar planetar; are un rol important de protecție a solului împotriva eroziunii, de moderator climatic; contribuie la regularizarea scurgerii și la purificarea aerului. Preia mari cantități de dioxid de carbon din atmosferă, eliberând în schimb oxigen.
       • Padure tropicală umedă (sau ecuatorială) = biom terestru major alcătuit predominant din arbori din zona ecuatorială (bazinul Amazonului, V Africii, Asia de SE); aici predomină speciile sempervirescente cu frunze late, de înălțimi variate. Stratul erbaceu este slab reprezentat, abundente fiind lianele și epifitele. Exploatarea nerațională șa padure ecuatoriale a dus și va duce în continuare la reducerea biodiversității și la amplificarea efectului de seră.
       • Padure parc = padure alcătuită din pâlcuri de de arbori alternând cu vegetație ierboasă bine dezvoltată; se întâlnește îndeosebi în Africa, la trecerea de la pădurea tropicală la savană.
       • Padure galerie = padure care mărginește malurile râurilor, prelungindu-se mult în zona de savană.
       • Padure de ceață = padure care se formează pe versanții munților, unde aerul este suprasaturat de vapori de apă datorită stagnării îndelungate a norilor la nivelul respectiv (ex.: pe versantul dinspre Oc. Pacific al munților din America de Nord, Centrală și partea de N a Americii de Sud).

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

PĂDURE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDÚRE padurei forme

1) Mulțime de copaci care acoperă compact o întindere relativ mare de pământ. padure de salcâmi. padure de pini.

2) Suprafață de teren pe care crește o astfel de mulțime de copaci.
       • padure virgină pădure neexplorată. padure-livadă pădure de copaci și arbuști care furnizează material de construcție și materie primă pentru industria alimentară. padure-parc masiv silvic din zona verde a unui oraș destinat odihnei oamenilor. De padure care trăiește sau crește în pădure. Din padure a) sălbatic; b) grosolan; necioplit. A fi crescut în padure a) a fi needucat; b) a fi înapoiat. A căra lemne în (sau la) padure a face un lucru inutil. Nu este padure fără uscături nu există colectivitate fără elemente criticabile în sânul ei.

2) figurat (urmat de determinări) Mulțime omogenă și compactă de obiecte în poziție verticală. O padure de mâini s-a ridicat în clasă. [G.-D. pădurii] /<lat. padule
Forme diferite ale cuvantului padure: padurei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PĂDURE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDÚRE, păduri, substantiv feminin Întindere mare de teren acoperită de copaci; mulțime densă de copaci crescuți în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuști, plante erbacee, mușchi etc., precum și diferite specii de animale.
       • locuțiune adjectiv Din sau de (la) pădure = a) (despre plante și animale) sălbatice; b) figurat (despre oameni) fără maniere, necioplit, necivilizat.
       • Expresia: Parcă ar fi născut (sau crescut) în pădure, se spune despre o persoană cu o comportare urâtă, lipsită de educație. A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil.
♦ figurat (Urmat de determinări) Grămadă mare de obiecte de același fel (de obicei în poziție verticală) care acoperă o suprafață.

– latina padule.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PĂDURE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDÚRE, păduri, substantiv feminin Întindere mare de teren acoperită de copaci; mulțime densă de copaci crescuți în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuști, plante erbacee, mușchi etc., precum și diferite specii de animale.
       • locuțiune adjectiv Din sau de (la) pădure = a) (despre plante și animale) sălbatic; b) figurat (despre oameni) fără maniere, necioplit, necivilizat.
       • Expresia: Parcă ar fi născut (sau crescut) în pădure, se spune despre o persoană cu o comportare urâtă, lipsită de educație. A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil.
♦ figurat (Urmat de determinări) Grămadă mare de obiecte de același fel (de obicei în poziție verticală) care acoperă o suprafață.

– latina padule.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

pădure
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pădure:
pădúre forme (latina padulem îld. pălúdem, acuzativ despre pălus, baltă, mlaștină; italiana padúle, mlaștină, sard. l. paule. vezi palustru). Mare întindere de pămînt acoperită de arborĭ. figurat Mare număr de lucrurĭ verticale: o pădure de catarge, de baĭonete. A tăĭa pădurea, a tăĭa arboriĭ. A te trezi în pădure, a ataca, a fura ca cum aĭ fi în pădure, ca hoțiĭ de codru. vezi codru, crîng, cuhalm, dumbravă, luncă, bunget, braniște, sihlă, zăvoĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

pădure
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pădure:
pădure forme

1. întindere mare de pământ plantată cu arbori: braniște, bunget, codru, dumbravă, sâlhă;

2. totalitatea arborilor ce acoper o pădure;

3. figurat reunire numeroasă de obiecte în formă verticală: se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii EM. [latina in limbaj vulgar sau argou / jargou PADULEM, metateză din PALUDEM, baltă, apoi baltă cu trestii sau păduroasă, de unde sensul generalizat ( vezi luncă)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PĂDURE
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDURE substantiv

1.

– frecv., pren.: Pădure al Banului (17 B II 178) zis și P. Banul (ib., 436);

– stolnic (ib. 428);

– fam. (Sd XVI; Ard; Buc; 17 B I 66) etc.; Pădur/escu (Hur 206).

2. Păduroiu vezi (Buzău);

– M. (Ul 138).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

PĂDURE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PĂDURE:
PĂDURE substantiv (silvicultură) codru, (rar) silvă, (învechit) pădurărie. (Animalele din padure.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Pădure
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Pădure:
Pădure forme numele regiunii păduroase la S. de Mureș.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

pădure
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pădure:
pădúre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pădúrii; plural pădúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pădure
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pădure:
pădúre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pădúrii; plural pădúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SUSAI DE PADURE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pădure
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pădure dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PĂDÚRE pădurei forme 1 Mulțime de copaci care acoperă compact o întindere relativ mare de pământ.
Pădure de salcâmi.
Pădure de pini.
       • pădure virgină pădure neexplorată.
Pădure-livadă pădure de copaci și arbuști care furnizează material de construcție și materie primă pentru industria alimentară.
Pădure-parc masiv silvic din zona verde a unui oraș destinat odihnei oamenilor.
De pădure care trăiește sau crește în pădure.
Din pădure a sălbatic; b grosolan; necioplit.
A fi crescut în pădure a a fi needucat; b a fi înapoiat.
A căra lemne în sau la pădure a face un lucru inutil.
Nu este pădure fără uscături nu există colectivitate fără elemente criticabile în sânul ei.
O pădure de mâini s-a ridicat în clasă.
Animalele din pădure.
Animalele din pădure.

GRAMATICA cuvântului pădure?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pădure.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pădure poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pădure sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul pădure are forma: pădúri

CUM DESPART ÎN SILABE pădure?
Vezi cuvântul pădure desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pădure?
[ pă-du-re ]
Se pare că cuvântul pădure are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL pădure
Inţelegi mai uşor cuvântul pădure dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Tropicală umedă sau ecuatorială = biom terestru major alcătuit predominant din arbori din zona ecuatorială bazinul Amazonului, V Africii, Asia de SE; aici predomină speciile sempervirescente cu frunze late, de înălțimi variate
Parc = p
Galerie = p
De ceață = p
locuțiune adjectiv Din sau de la pădure = a despre plante și animale sălbatice; b figurat despre oameni fără maniere, necioplit, necivilizat
A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil
locuțiune adjectiv Din sau de la pădure = a despre plante și animale sălbatic; b figurat despre oameni fără maniere, necioplit, necivilizat
A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pădure

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lega ceva la sau de gard?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
arteră rutieră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități
consiliu care cercetează proiectele de lege și contribuie la îmbunătățirea și definitivarea lor
a abandona, a renunța la ceva
fără curaj, fără hotărâre, fără avânt
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app