 | as |
|
| Sus [ sus ] VEZI SINONIME PENTRU sus PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sus pus în mai multe dicționareDefinițiile pentru sus pus din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUS: SUS1 adverb 1) Într-un loc situat la o înălțime mai mare decât altul; la înălțime; deasupra. * De jos în sus la deal; în ascensiune. Cu fundul în sus a) întors cu fața în jos; răsturnat; b) în dezordine; c) morocănos; supărat; indispus. De sus a) de deasupra; din partea mai ridicată; din înălțime; b) pornind de la conducere, de la centru; c) făcând parte din clasele bogate; privitor la clasele privilegiate. De sus și până jos din cap până în picioare; în întregime; tot. A se ține (sau a fi, a umbla) cu nasul pe sus a fi înfumurat. A vorbi de sus a vorbi arogant; a vorbi cu dispreț. A lua (sau a privi) pe cineva de sus a trata pe cineva ca pe un inferior; a privi cu dispreț. A privi (sau a măsura) cu ochii (pe cineva) de sus în (sau până) jos a examina (pe cineva) cu atenție sau cu neîncredere. Cei de sus șefii (unei colectivități). Cele de mai sus cele spuse sau scrise anterior. 2) În direcție verticală; în înălțime; deasupra. • În sus a) ridicat; b) spre un loc mai înalt; la deal; c) în aer; în direcția cerului; d) în direcția izvorului unei ape curgătoare. Mai sus a) spre o înălțime mai mare; b) mai spre nord. Mai sus de mai mult de...; peste... A sări în sus a-și manifesta brusc bucuria, spaima etc.; a tresări; a izbucni. Cu un cap mai sus mult superior. Mâinile sus ! ordin prin care cineva e prevenit să se predea. sus! comandă adresată cuiva pentru a se ridica în picioare. Pe sus a) pe deasupra; b) prin aer; c) purtat în brațe; d) cu forța; forțat. 3) În cer; în rai. • De sus din cer; de la Dumnezeu. Cel de sus Dumnezeu. 4) muzică Înălțat; ridicat. • sus și tare a) (în mod) hotărât, categoric, răspicat; b) în auzul tuturor; deschis. /<lat. susum Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sus: sus, adverb – 1. Deasupra, în înălțime. – 2. În direcția munților. – 3. În direcția izvorului unei ape. – 4. În locul anterior. – În sus, spre deal, spre înălțime. – Pe sus, în înălțime; cu un mijloc de transport; cu forța. – Mai (pre)sus, peste, deasupra. – Cel de sus, Dumnezeu. – 5. (interjecție) Hai, înainte. – 6. (Prefix) Înainte, în locul anterior; sus-amintitul. – 7. (substantiv neutru) Parte superioară sau anterioară. – Mr. (n)sus, megl. (an)sus, istr. sus. latina sūsŭm (Pușcariu 1703; REW 8478), forma vulgară de la sūrsŭm, conform vegl. sois, italiana su(so), calabrez, prov., vezi limba franceza , cat. sus, spaniolă, portugheză suso. – derivat susean, substantiv masculin (muntean, locuitor de pe platou). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SUS: SUS adjectiv 1. Susea (17 B II 359). 2. Susa b. (Ard); Susă, Pătru, olt. (17 B IV 518). 3. + -an, ca în Josanu < jos: Susanu fam., act., sau < substantiv susan. 4. conform Susleni și Suslănești ss. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUS: SUS2 n. 1) Partea de deasupra. • A răsturna (sau a întoarce) ceva (sau toate) cu susul în jos a face mare dezordine. 2) Partea de nord. Vânt din sus. /<lat. susum Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sus: sus adverb la o mare înălțime: mai sus; Cel de sus, D-zeu. [latina SUSUM]. ║ int. de îmbărbătare: sus inimile! ║ n. partea de sus, înălțime: în susul apei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȘUȘ. 1.: ȘUȘ. 1. Șușu, Baiti din Zărnești, ard. (Sd X); Șușul (17 A I 205; D Gorj). 2. Șușan, fiul lui Despot(16 B V 227). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru sus: sus adjectiv invariabil (despre toxicomani) care se află sub influența drogurilor. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru șuș: șuș substantiv neutru (regional) împușcătură. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUS: SUS adverb deasupra. (Se ridică sus.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sus: Sus ≠ jos Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sus: sus adverb Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sus: sus adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUS PUS' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sus Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sus dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii * De jos în sus la deal; în ascensiune. Cu fundul în sus a întors cu fața în jos; răsturnat; b în dezordine; c morocănos; supărat; indispus. De sus a de deasupra; din partea mai ridicată; din înălțime; b pornind de la conducere, de la centru; c făcând parte din clasele bogate; privitor la clasele privilegiate. De sus și până jos din cap până în picioare; în întregime; tot. A se ține sau a fi, a umbla cu nasul pe sus a fi înfumurat. A vorbi de sus a vorbi arogant; a vorbi cu dispreț. A lua sau a privi pe cineva de sus a trata pe cineva ca pe un inferior; a privi cu dispreț. A privi sau a măsura cu ochii pe cineva de sus în sau până jos a examina pe cineva cu atenție sau cu neîncredere. Cei de sus șefii unei colectivități. Cele de mai sus cele spuse sau scrise anterior. • În sus a ridicat; b spre un loc mai înalt; la deal; c în aer; în direcția cerului; d în direcția izvorului unei ape curgătoare. Mai sus a spre o înălțime mai mare; b mai spre nord. Mai sus de mai mult de. A sări în sus a-și manifesta brusc bucuria, spaima etc. Cu un cap mai sus mult superior. Mâinile sus ! ordin prin care cineva e prevenit să se predea. Sus! comandă adresată cuiva pentru a se ridica în picioare. Pe sus a pe deasupra; b prin aer; c purtat în brațe; d cu forța; forțat. • De sus din cer; de la Dumnezeu. Cel de sus Dumnezeu. • sus și tare a în mod hotărât, categoric, răspicat; b în auzul tuturor; deschis. • A răsturna sau a întoarce ceva sau toate cu susul în jos a face mare dezordine. Vânt din sus. Se ridică sus. Se vede sus. |
GRAMATICA cuvântului sus? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sus. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sus poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE sus? Vezi cuvântul sus desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sus?[ sus ] Se pare că cuvântul sus are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sus |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A juca pe cineva pe palmă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
