 | as |
|
| Surnumi [ sur-nu-mi ] VEZI SINONIME PENTRU surnumi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului surnumi în mai multe dicționareDefinițiile pentru surnumi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a surnumi (forma la infinitiv) A surnumi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SURNUMI: SURNUMÍ, surnumesc, verb IV. tranzitiv (Franțuzism învechit) A supranumi. Noi o surnumirăm malul mării. BOLINTINEANU, O. 271. Noi, tinerii surnumiți bonjuriști, v-am admirat. ALECSANDRI, T. 1365. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru surnumi: surnumí (a surnumi) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele surnumésc; conjunctiv prezent 3 să surnumeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SURNUMI: SURNUMÍ, surnumesc, verb IV. tranzitiv (Franțuzism învechit) A supranumi. – Din limba franceza surnommer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SURNUMI: SURNUMÍ, surnumesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A supranumi. – Din limba franceza surnommer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru surnumi: surnumí verb numi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SURNUMI' surmontáreSURNATURÁLsurnúmesurnumerárSURNUMÍsurnumíreșuroáieSUROGÁTsurói |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL surnumi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului surnumi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Surnumí a surnumi învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele surnumésc; conjunctiv prezent 3 să surnumeáscă. |
GRAMATICA cuvântului surnumi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului surnumi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul surnumi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE surnumi? Vezi cuvântul surnumi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul surnumi?[ sur-nu-mi ] Se pare că cuvântul surnumi are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tub acustic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
