 | as |
|
| Surd [ surd ] VEZI SINONIME PENTRU surd PE ESINONIME.COM definiția cuvântului surd în mai multe dicționareDefinițiile pentru surd din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SURD: SURD, -Ă, surzi, -de, adjectiv 1. Lipsit de auz. Pe loc am băgat de seamă că e surd. STANCU, despre 289. N-auzi bre? Ce, ești surd? REBREANU, R. I 16. Țaca Frăsina doarme în iatacul de alături, habar n-are de ce se petrece; chiar deșteaptă să fie și tot n-ar simți, pentru că-i surdă, săraca. VLAHUȚĂ, O. A. II 89. E surd, sărmanul... să strig mai tare... Moșule, n-ai văzut pe Papură-împărat? AKECSANDRI, T. I 430. • Expresia: A rămîne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a ignora. Poetul n-o ascultă, rămîne surd la șoaptă. IOSIF, PATR. 90. (figurat; cu parafrazarea expresiei) Surd este al meu suflet l-a tale vorbe line. EMINESCU, O. IV 171. (Franțuzism) A face urechea surdă = a face urechea toacă, vezi toacă. Născuții de la Gogomănești fac urechea surdă, mănîncă la cofeturi și înghețată pe datorie și plătesc cînd n-au alta ce face. KOGĂLNICEANU, S. A. 96. • (Substantivat) Se vor pune apoi pe joc pînă chiar și surzii, Cînd vor prinde dintr-un loc Să ne cînte hori cu foc, Din tilincă, sturzii. COȘBUC, P. I 302. (expresie) Du-te (sau să te duci) unde a dus surdul roata și mutul iapa, se spune celui pe care nu verb reflexiv:ei să-l mai vezi niciodată, nici să-i mai auzi de nume. Lipsești dinaintea mea: și du-te unde-a dus surdul roata și mutul iapa, ca să nu mai aud de numele tău. CREANGĂ, P. 47. S-a pornit ca surda-n joc, se spune despre cineva care, din nepricepere, face un lucru la loc și timp nepotrivit. A bate toaca (sau toba) la urechile surdului = a vorbi zadarnic cuiva care nu verb reflexiv:ea sau nu este în stare să înțeleagă. Bate toba la urechile surdului. ISPIRESCU, L. 175. ♦ (Glumeț) Mut, afon. Măi moșule, unde ești, Ori ți-e gura surdă. TEODORESCU, P. P. 123. 2. (lingvistică; despre consoane, în opoziție cu sonor) A cărui emisiune nu comportă vibrații glotale caracteristice pentru sunetele sonore; afon. 3. (Despre zgomote) Lipsit de rezonanță, slab, înfundat, înăbușit, confuz. Larma surdă umple cîmpia. SADOVEANU, O. I 193. Lîngă poarta docului, trenurile manevrau, iar fabricile, dinlăuntrul lor, trimiteau un zgomot surd, neîntrerupt. DUNĂREANU, N. 18. Un vuiet nedeslușit și surd umplea văzduhurile. HOGAȘ, DR. II 15. Un zgomot se auzi în camerele vecine, un zgomot surd, de pași, de vorbe. BOLINTINEANU, O. 449. • (Adverbial) Tunurile pocneau surd într-o duruire adîncă. SADOVEANU, O. VI 33. Prin întunerec, necunoscutul rîse încet, surd, fără poftă de harță. C. PETRESCU, A. 279. Surd vuia prin codri vîntul, brazii se-ndoiau de vînt, Urletul suna sinistru ca un urlet din mormînt. COȘBUC, P. I 121. Și amețit abia aude cum vuiește surd poporul. EMINESCU, O. IV 123. ♦ figurat (Despre sentimente, conflicte) Mocnit; ascuns, tăinuit. O încordare surdă mocnea, în atitudinea, în vorbele lor. MIHALE, O. 492. În lupta surdă a acestor zece mii de țărani romîni e multă frumusețe, mult eroism, multă măreție. BOGZA, A. Î. 598. Plin de-o surdă mînie – adunată în suflet de veacuri, Mîna pe torță a pus scuturînd-o aprinsă în aer și dintr-o dată tot cerul păli luminat de văpaie. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 101. Astfel se născu între ambele artiste o luptă surdă și neîncetată. ALECSANDRI, O. P. 134. ♦ (Despre dureri, senzații) Înăbușit, slab, nedefinit. Simți o rupere surdă în piept și ca un om care moare, șopti. VLAHUȚĂ, O. III 122. Forme diferite ale cuvantului surd: surd-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SURD: SURD, -Ă, surzi, -de, adjectiv 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parțial) de auz. ♦ figurat Care nu verb reflexiv:ea să audă, să înțeleagă; neînduplecat, nesimțitor, fără suflet. • Locuţiune adverbiala (Substantivat) De(-a) surda = în zadar, degeaba. • Expresia: A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător. 2. (fonetică; despre consoane; și substantivat, forme) Care se emite fără participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete, zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuată, lipsit de rezonanță; slab, înăbușit, înfundat, confuz. • (În sintagma) Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale. ♦ figurat (Despre sentimente, conflicte etc.) Mocnit, ascuns, tăinuit. ♦ figurat (Despre senzații, dureri etc.) Înăbușit; nedefinit, vag. – latina surdus. Forme diferite ale cuvantului surd: surd-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SURD: SURD, -Ă, surzi, -de, adjectiv 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parțial) de auz. ♦ figurat Care nu verb reflexiv:ea să audă, să înțeleagă; neînduplecat, nesimțitor, fără suflet. • Locuţiune adverbiala (Substantivat) De(-a) surda = în zadar, degeaba. • Expresia: A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător. 2. (fonetică; despre consoane; și substantivat, forme) Care se emite fără participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete, zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuată, lipsit de rezonanță; slab, înăbușit, înfundat, confuz. • (În sintagma) Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale. ♦ figurat (Despre sentimente, conflicte etc.) Mocnit, ascuns, tăinuit. ♦ figurat (Despre senzații, dureri etc.) Înăbușit; nedefinit, vag. – latina surdus. Forme diferite ale cuvantului surd: surd-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SURD: SURD surddă (surdzi, surdde) 1) și substantival Care este lipsit de simțul auzului. • A face pe surddul a se preface că nu aude sau că nu înțelege. A bate toba (sau toaca) la urechile surddului a vorbi în zadar. surddul nu aude, dar le (sau o) potrivește se spune despre cineva care dă la o întrebare cu totul alt răspuns, decât cel așteptat. Du-te (sau să te duci) unde a dus surddul roata și mutul iapa se spune cuiva, pe care îl alungi și nu verb reflexiv:ei să mai știi nimic despre el. 2) figurat Care vădește o nepăsare absolută; căruia nu-i pasă de necazurile altuia. 3) și substantival Care nu are rezonanță; lipsit de sonoritate; mat; șters. Vuiet surd. A răspuns surd. • Consoană surddă consoană care este emisă fără vibrarea coardelor vocale. 4) figurat (despre stări, sentimente, senzații etc.) Care este puțin pronunțat; care nu se manifestă acut. Durere surddă. /<lat. surdus Forme diferite ale cuvantului surd: surddă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru surd: surd (-dă), adjectiv – 1. Care nu aude. – 2. Slab, care nu se aude. – Mr., megl., istr. surd. latina surdus (Pușcariu 1700; REW 8474); conform italiana , spaniolă sordo, prov., cat. sort, limba franceza sourd, portugheză surdo, albaneză surdh; (Philippide, II, 656). – derivat de(-a) surda, adverb (degeaba, inutil), cu o evoluție asemănătoare latina absurdus, conform limba franceza dialogue de sourds (contaminarea cu degeaba, Gamillscheg, Olt., 111, nu pare să prezinte interes), mr. na surda; surdă, substantiv feminin (becață, Gallinazo gallinula), după limba franceza sourde; surdomut, substantiv masculin, după limba franceza sourd-muet; surditate, substantiv feminin, după limba franceza surdité; surzi (variantă asurzi), verb (a face să-și piardă auzul; a rămîne surd; a amortiza, a atenua zgomotul), din latina surdescĕre, vulgar *surdῑre; surzie (variantă surdenie), substantiv feminin (surditate); surzilă, substantiv masculin (poreclă pentru un surd); surdină, substantiv feminin, din limba franceza sourdine. Forme diferite ale cuvantului surd: surd-dă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SURD: SURD adjectiv 1. (medicina) (Bucovina și Moldova) pliurd, (prin Olt. și Muntenia) purd. (Om surd; ureche surd.) 2. (fonetică) afon. (Consoană surd.) 3. înăbușit, înfundat, slab, stins, (figurat) vătuit. (Zgomote, sunete surd.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SURD: SURD adjectiv 1. Surdul vlah din Serbia (1. cit); – morlac (Mori 6); – Ion (Tec I); -escu; -ești ss. 2. Surdilă, țig. (16 B I 60); – St. (17 B II 430). 3. Surd/oiul, -eni, -ești, ss. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SURD: SURD adjectiv 1. (medicina) (Bucovina și Moldova) pliurd, (prin Olt. și Muntenia) purd. (Om surd; ureche surd.) 2. (fonetică) afon. (Consoană surd.) 3. vezi înăbușit. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru surd: surd adjectiv verbal ASCUNS. CONFUZ. DIFUZ. IMPRECIS. INDEFINIT. NECLAR. NEDEFINIT. NEDESLUȘIT. NELĂMURIT. NEPRECIS. REȚINUT. TĂINUIT. VAG. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru SURD: SURD, -Ă adjectiv (< latina surdus): în sintagma consoană surdă (vezi). Forme diferite ale cuvantului surd: surd-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru surd: surd adjectiv masculin, plural surzi; forme singular súrdă, plural súrde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru surd: surd adjectiv masculin, plural surzi; forme súrdă, plural súrde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Surd: Surd ≠ sonor Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SURD' SURCÍCĂSURCLASÁSURCLASÁRESURCLASÁTSURDSÚRDASURDÁCsurdalắuSURDÁTIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Surd Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului surd dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SURD surddă surdzi, surdde 1 și substantival Care este lipsit de simțul auzului. • A face pe surddul a se preface că nu aude sau că nu înțelege. A bate toba sau toaca la urechile surddului a vorbi în zadar. Surddul nu aude, dar le sau o potrivește se spune despre cineva care dă la o întrebare cu totul alt răspuns, decât cel așteptat. Du-te sau să te duci unde a dus surddul roata și mutul iapa se spune cuiva, pe care îl alungi și nu verb reflexiv:ei să mai știi nimic despre el. Vuiet surd. A răspuns surd. • Consoană surddă consoană care este emisă fără vibrarea coardelor vocale. Durere surddă. Om surd; ureche surd. Consoană surd. Zgomote, sunete surd. Om surd; ureche surd. Consoană surd. |
GRAMATICA cuvântului Surd? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului surd. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Surd poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE surd? Vezi cuvântul surd desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul surd?[ surd ] Se pare că cuvântul surd are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Surd Inţelegi mai uşor cuvântul surd dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A rămîne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a ignora Franțuzism A face urechea surdă = a face urechea toacă, vezi toacă A bate toaca sau toba la urechile surdului = a vorbi zadarnic cuiva care nu verb reflexiv:ea sau nu este în stare să înțeleagă Locuţiune adverbiala Substantivat De-a surda = în zadar, degeaba A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător În sintagma Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale Locuţiune adverbiala Substantivat De-a surda = în zadar, degeaba A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător În sintagma Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Surd |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala într-adevăr sau în adevăr?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
