 | as |
|
| Supt [ supt ] VEZI SINONIME PENTRU supt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului supt în mai multe dicționareDefinițiile pentru supt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supt: 3) supt prepoziție (latina sŭbtus, italiana sotto, pv. sotz limba franceza sous, cat. sots, vsp. vpg. soto. vezi sub-). Dedesupt: cînele dormea supt masă, copiiĭ se ascunsese supt pat, (figurat) supt o grea acuzațiune. În timpu domniiĭ saŭ funcțiuniĭ cuĭva: supt Cezar, supt imperiŭ, supt fostu director. Supt seară, pe supt seară, pe înserate. Supt presă, în curs de tipărire: o carte supt presă. Supt formă de, în formă de: ploaĭa înghețată cade supt formă de zăpadă. – Cînd supt se cĭocnește cu un sunet sonor (b, d, g, j, v, z), perde pe t și se preface în sub: sub bancă (saŭ: su bancă), sub deal, sub gușă, sub jug, sub valurĭ, sub zid. Clnd se cĭocnește cu m, se zice orĭ sub masă, orĭ sup masă (după cum se poate rosti umblu față de umplu). Cînd se cĭocnește cu un sunet mut (p, t, c, ș, f, s), se reduce la sup: sup casă, sup fag, sup pat (saŭ: su pat), sup teĭ, sup stejar, sup șopron. Absolut acelașĭ lucru se întîmplă cu opt, rupt, supt 2, copt ș. a., precum ob dealurĭ, ob gurĭ, ob zile, ob-zecĭ. Asta numai în pronunțare, că de scris, nu îndrăznește nimenĭ să scrie alt-fel de cît opt dealurĭ, opt gurĭ, opt zile, opt-zecĭ. Acest lucru, așa de simplu, nu e priceput de o imensitate de semidocți, care, bazați pe latinu sub, care nu există pe românește de cît ca prefix, scriŭ sub orĭ subt și obiectează că supt e participiu de la sug! Incomensurabilă ignoranță! E destul să observi că, atuncĭ cînd urmează o vocală, supt rămîne neschimbat, precum: supt apă, supt ulm, ca și opt anĭ, opt ulmĭ. Dar ăld. dedesupt nu îndrăznesc să scrie... dedesub, deși e acelașĭ caz! Contra prostiiĭ luptă chear zeiĭ în zadar! Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT3, -Ă, supți, -te, adjectiv Slab, uscat; (despre față, obraji) scofîlcit. [Fata] avea un păr ca paiele, obrajii supți, ochii fără gene. CAMIL PETRESCU, O. I 42. Lîngă fereastră, mama, cu fața suptă de neodihnă, își leagănă copilașul bolnav pe genunchi. GÎRLEANU, L. 44. Vine Costea din război... Fața arsă, trupul supt, Straiul colbuit și rupt. COȘBUC, P. I 130. Peste puțin sosi... Lică, un om ca de treizeci și șase de ani, înalt, uscățiv și supt la față. SLAVICI, N. II 56. Forme diferite ale cuvantului supt: supt-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT2, supturi, substantiv neutru Acțiunea de a suge; alimentare a copilului la sîn. • (Familiar) Darul suptului = însușirea de a bea mult (în special băuturi spirtoase). Dascălul Iordache... avea și darul suptului. CREANGĂ, O. A. 37. Se vede că acesta-i prăpădenia apelor, vestitul Setilă, fiul secetei, născut în zodia rațelor și împodobit cu darul suptului. id. ib. 248. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT1, supturi, substantiv neutru Faptul de a suge; mod de hrănire la sân sau artificială a copilului nou-născut; suptură. ♦ (concretizat) Laptele care se suge la o masă de către sugar. ♦ (familial) Darul suptului = deprinderea de a consuma băuturi alcoolice (în cantități mari). – vezi suge. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT1, supturi, substantiv neutru Faptul de a suge; mod de hrănire la sân sau artificială a copilului nou-născut; suptură. ♦ (concretizat) Laptele care se suge la o masă de către sugar. – vezi suge. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru supt: supt a. 1. sorbit; 2. figurat sleit: supți de necazuri Isp. ║ n. 1. fapta de a suge; 2. (ironic) beție: împodobit cu darul suptului Hristos Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT1 supturi n. Proces de sorbire a unui lichid (prin cavitatea bucală). • A avea darul suptului a fi bețiv. /v. a suge Forme diferite ale cuvantului supt: supturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT3, -Ă, supți, -te, adjectiv Slab, uscat; (despre față, obraji) scofâlcit. – vezi suge. Forme diferite ale cuvantului supt: supt-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT3, -Ă, supți, -te, adjectiv Slab, uscat; (despre față, obraji) scofâlcit. – vezi suge. Forme diferite ale cuvantului supt: supt-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT2 supttă (suptți, suptte) vezi A SUGE. • supt la față care este slab la față. /v. a suge Forme diferite ale cuvantului supt: supttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT substantiv sugere, (învechit) sugătură, suptoare, suptură. (supt pruncilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supt: 1) supt n., plural urĭ. Acțiunea a suge. Iron. Daru suptuluĭ, beția. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT adjectiv verbal slab, slăbănog, slăbit, tras, uscățiv. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru supt: supt adjectiv verbal SLAB. SLĂBĂNOG. SLĂBIT. TRAS. USCĂȚIV. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru supt: supt substantiv neutru singular (obs.) felație; actul felației. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supt: 2) supt, -ă adjectiv (despre sug). Slab: un cal supt. Forme diferite ale cuvantului supt: supt-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru supt: supt substantiv neutru, plural súpturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru supt: supt substantiv neutru, plural súpturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT2 prepoziție vezi sub2. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT2 prepoziție vezi sub2. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPT: SUPT1 prepoziție vezi sub. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUPT' suprimătórsupșágsupșígsupsonáSUPTSUPT-COASĂSUPȚIÁSUPȚIÁRESUPȚIÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SUPT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului supt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SUPT1 supturi n. • A avea darul suptului a fi bețiv. SUPT2 supttă suptți, suptte vezi A SUGE. • supt la față care este slab la față. Suptul pruncilor. Supt pruncilor. |
GRAMATICA cuvântului SUPT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului supt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SUPT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE supt? Vezi cuvântul supt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul supt?[ supt ] Se pare că cuvântul supt are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL SUPT Inţelegi mai uşor cuvântul supt dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Familiar Darul suptului = însușirea de a bea mult în special băuturi spirtoase ♦ familial Darul suptului = deprinderea de a consuma băuturi alcoolice în cantități mari |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SUPT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Omul legii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul supt are forma: súpturi
