 | as |
|
| Coasă [ coa-să ] VEZI SINONIME PENTRU coasă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului supt coasa în mai multe dicționareDefinițiile pentru supt coasa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COASĂ: COÁSĂ, coase, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă compusă, dintr-o lamă metalică cu vîrful încovoiat, ascuțit pe o parte și fixat în sens transversal pe o coadă lungă; se. întrebuințează la cositul ierbii, al plantelor furajere și al unor cereale. Fînul înflorit cădea în gura coaselor ce scrîșneau, și brazdele lui groase... se lămureau în urma cosașilor ca niște valuri verzi. SANDU-ALDEA, despre N. 19. Pe luncă sună coasa; jos pe vale Copii fac larmă, rid, se iau la trîntă. IOSIF, vezi 72. Coasă, hreapcă, țepoi, greblă... nici că se aflau la casă acestui om nesocotit. CREANGĂ, P. 38. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la cîmp. EMINESCU, O. I 231. • figurat (Cu aluzie la reprezentarea alegorică a morții) Pînă să ne dumirim, verb reflexiv:emea trece; uite și cea cu coasa și cu dinții rînjiți. SADOVEANU, P. M. 78. De coasa morții altul văzîndu-se-ngrozit, Ș-abia zărind hîrtia cu slaba lui vedere... închipuiește pompa înmormîntării lui. NEGRUZZI, S. II 246. 2. Lucrul făcut cu coasa; cosit. Tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăsul cela pe jos. CREANGĂ,62. Într-o seară vine bărbatul de la coasă... și află pe muierea mulgînd vaca. RETEGANUL, P. III 3. ♦ Recolta de iarbă crescută. Trifoiul dă pînă la trei coase pe an. ♦ Timpul cînd se cosește finul, verb reflexiv:emea cositului. Veni coasa finului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coasă: coásă substantiv feminin [Atestat: ANON. CAR. / Plural: coasase / Etimologie: vsl koco] 1 Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică curbată fixată pe o coadă lungă, cu care se cosește. 2 (Îvp; îs) coasaîmpiedicată (sau cu crinea, cu hreapcă, cu vărguță, cu cârlig, cu caragață ori cu grebluță) Coasă cu un dispozitiv ca o greblă care face ca materialul cosit să se așeze în brazde. 3 (Îvp; îs) coasa zimțată Coasă cu tăișul zimțat. 4 (Îvp; îe) A bate pe cineva ca pe-o coasa rea A nu ajunge la nici un rezultat, oricât ai încerca. 5 (Pfm; îe) A bate (în gură) ca pe coasa A bate metodic. 6 (Îrg) Unealtă de tăiat paie uscate nedefinită mai îndeaproape. 7 Instrument de tăbăcărie și cojocărie, cu care se fațuiesc pieile argăsite. 8 Cuțit curbat peste care se trag pieile argăsite pentru a le fațui. 9 (Bot; reg) Săbiuță (Gladiolus imbricatus). 10 Tăiere cu coasa a unor plante. 11 Timpul când se cosește. 12 Recoltă de plante cosite. 13 Ocupația celor care cosesc pentru bani. 14 Plată pentru coasă (13). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coasă: coásă (oa dift.) forme, plural e (vechea slavă sîrb. kosa, limba bulgară limba rusă kosá, de unde și albaneză kósă, limba neogreacă kósa. vezi cosor). O unealtă de tăĭat ĭarba. (E ca o sabie fixată perpendicular pe un băț lung de verb reflexiv:e-o 160 cm. În evu mediŭ era și armă de luptă): coasa e atributu morțiĭ și al timpuluĭ. Acțiunea de a cosi, cosit: mă duc la coasă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COASĂ: COÁSĂ coasae forme 1) Unealtă agricolă manuală, formată dintr-o lamă ascuțită de oțel, fixată de o coadă lungă de lemn, folosită la cositul plantelor furajere, cerealelor etc. 2) Perioada cositului. Timpul coasaei. 3) Cantitate de iarbă cosită. Trei coasae pe an. [G.-D. coasei; silabe coa-să] /<sl. kosa Forme diferite ale cuvantului coasa: coasae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COASĂ: COÁSĂ, coase, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârful curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; perioada în care se cosește. ♦ Recoltă de plante erbacee cosite. – Din limba slavă (veche) kosa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COASĂ: COÁSĂ, coase, substantiv feminin 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârf curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; timpul când se cosește. ♦ Recoltă de plante erbacee cosite. – Din limba slavă (veche) kosa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COASĂ: COASĂ substantiv cosire, cosit (Merge la prima coasa a fînului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coasă: coásă substantiv feminin, genitiv dativ articulat coásei; plural coáse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru COASA: COASA, numele popular al constelației Cefeu. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coasă: coásă substantiv feminin, genitiv dativ articulat coásei; plural coáse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COASĂ: COÁSĂ substantiv verbal săbiuță. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COASA: COÁSA substantiv articulat vezi cefeu. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coasă: coasă substantiv verbal SĂBIUȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coasa: coasa substantiv articulat vezi CEFEU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coașă: coáșă substantiv feminin vezi casă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUPT COASA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coașă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coașă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / Plural: coașăse / Etimologie: vsl koco] 1 Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică curbată fixată pe o coadă lungă, cu care se cosește. 2 Îvp; îs coașăîmpiedicată sau cu crinea, cu hreapcă, cu vărguță, cu cârlig, cu caragață ori cu grebluță Coasă cu un dispozitiv ca o greblă care face ca materialul cosit să se așeze în brazde. 3 Îvp; îs coașă zimțată Coasă cu tăișul zimțat. 4 Îvp; îe A bate pe cineva ca pe-o coașă rea A nu ajunge la nici un rezultat, oricât ai încerca. 5 Pfm; îe A bate în gură ca pe coașă A bate metodic. COÁSĂ coașăe forme 1 Unealtă agricolă manuală, formată dintr-o lamă ascuțită de oțel, fixată de o coadă lungă de lemn, folosită la cositul plantelor furajere, cerealelor etc. Timpul coașăei. Trei coașăe pe an. Merge la prima coașă a fânului. COASĂ substantiv cosire, cosit Merge la prima coașă a fînului. |
GRAMATICA cuvântului coașă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coașă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coașă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coasă? Vezi cuvântul coasă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coasă?[ coa-să ] Se pare că cuvântul coasă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coașă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vulpe argintie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coasă are forma: coáse
