 | as |
|
| Suprima [ su-pri-ma ] VEZI SINONIME PENTRU suprima PE ESINONIME.COM definiția cuvântului suprima în mai multe dicționareDefinițiile pentru suprima din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a suprima (forma la infinitiv) A suprima conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMÁ, suprím, verb I. tranzitiv 1. A face să dispară (legi, drepturi, libertăți, obiceiuri); a înlătura, a elimina. Sonia Viișoreanu vorbea repede, cu un imperceptibil accent peltic, pe care nu izbutise să-l suprime definitiv cursurile laborioase ale «Conservatorului de artă dramatică și declamațiuni». C. PETRESCU, C. vezi 206. ♦ (Rar) A omorî, a extermina. 2. A desființa (posturi, locuri). Chiar azi am vorbit cu patronul. Ai auzit cum zbiera? El verb reflexiv:ea să suprime locuri, nu să mai facă angajamente. C. PETRESCU, C. vezi 133. Cu regret trebuie să te anunț că postul dumitale are să fie suprimat pe ziua de 1 aprilie. CARAGIALE, M. 226. ♦ (Impropriu, complementul indică o persoană) A scoate din funcție, a pune în disponibilitate. Ce stai așa pe gînduri? – Eu? pe gînduri? – Nu cumva te-a suprimat și pe dumneata? CARAGIALE, M. 224. ♦ (Cu privire la publicații periodice) A interzice apariția. Se întreprinse publicarea unei foi literare... dar... ideile noastre nu erau gustate de un guvern care... luînd drept pretext o nevinovată poveste, sub cuvînt că atacăm religiunea, suprimă foaia. NEGRUZZI, S. I 335. 3. A înlătura (ceva), a renunța (la ceva); a șterge, a elimina. Suprimase cafeaua cu lapte, chiflele cu unt, dejunul copios, iar dimineața o deschidea cu un sfert de oră de gimnastică. C. PETRESCU, C. vezi 142. • reflexiv pasiv S-a sculat odată din pat; i s-au suprimat brusc doctoriile. CARAGIALE, O. VII 88. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMA verb 1. a anula, a elimina, a înlătura, a scoate, a șterge, a tăia, (regional) a ștricui. (A suprima un rînd, un fragment dintr-un industria textilă) 2. a elimina, a înlătura, a scoate, (Transilvania și Bucovina) a delătura. (A suprima dulciurile din alimentație.) 3. (juridic) a abroga, a anula, a desființa, a infirma, a invalida, (popular) a strica, (învechit) a surpa. (A suprima o lege, un act normativ.) 4. (juridic) a aboli, a desființa, (popular) a șterge. (Sclavia a fost suprima.) 5. a desființa, a lichida, a stîrpi. (suprima abuzurile.) 6. a elimina, a îndepărta, a înlătura. (A suprima cauza răului.) 7. a interzice, a suspenda. (A suprima revista.) 8. a desființa. (A suprima un post.) 9. a asasina, a omorî, a ucide, (rar) a masacra, (învechit și popular) a prăpădi, a sfîrși, (popular) a dovedi, a găti, a răpune, (învechit și regional) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (regional) a mătrăși, a prăda, (Moldova) a stropși, (învechit) a cumpli, a pierde, a săvîrși, a seca, a strica, (învechit și popular figurat) a muta, (familial figurat) a achita, a curăța, a lichida, (argotic) a mierli. (A suprima pe cineva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMÁ, suprím, verb I. tranzitiv 1. A face să dispară; a înlătura, a elimina, a anula. ♦ A omorî, a extermina pe cineva. 2. A desființa un post, un loc etc. ♦ A scoate ceva din funcție; a opri, a întrerupe activitatea a ceva. 3. A înlătura ceva, a elimina din consumație, a renunța la ceva. – Din limba franceza supprimer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMÁ, suprím, verb I. tranzitiv 1. A face să dispară; a înlătura, a elimina, a anula. ♦ A omorî, a extermina pe cineva. 2. A desființa un post, un loc etc. ♦ A scoate ceva din funcție; a opri, a întrerupe activitatea a ceva. 3. A înlătura ceva, a elimina din consumație, a renunța la ceva. – Din limba franceza supprimer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMÁ verb I. trecut 1. A interzice; a nimici; a înlătura. ♦ A face să dispară. ♦ (familial) A omorî, a ucide; a extermina. 2. A da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. A renunța (la ceva); a elimina. [P.i. suprím. / < limba franceza supprimer, conform latina supprimere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPRIMA: SUPRIMÁ verb trecut 1. a interzice; a nimici; a înlătura. • a face să dispară. • (familial) a ucide; a extermina. 2. a da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desființa (un post). 3. a renunța (la ceva); a elimina. (< limba franceza supprimer, latina supprimere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru suprima: suprimá verb (silabe -pri-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu suprím Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru suprima: suprimá (a suprima) (su-pri-) verb, indicativ prezent 3 suprímă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUPRIMA' supresívSUPRESÓRșuprícăsuprímSUPRIMÁsuprimábilSUPRIMÁRESUPRIMÁTsuprimătór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL suprima Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului suprima dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A suprima un rînd, un fragment dintr-un industria textilă 2. A suprima dulciurile din alimentație. A suprima o lege, un act normativ. Sclavia a fost suprima. Suprima abuzurile. A suprima cauza răului. A suprima revista. A suprima un post. A suprima pe cineva. A suprima dulciurile din alimentație. A suprima revista. Suprimá a suprima su-pri- verb, indicativ prezent 3 suprímă. |
GRAMATICA cuvântului suprima? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului suprima. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul suprima poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE suprima? Vezi cuvântul suprima desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul suprima?[ su-pri-ma ] Se pare că cuvântul suprima are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL suprima |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adonic, adonice, adjectiv în sintagma vers adonic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
