 | as |
|
| Supin [ su-pin ] VEZI SINONIME PENTRU supin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului supin în mai multe dicționareDefinițiile pentru supin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru supin: *supín n., plural e (latina supinum). gramatică O formă verbală scoasă din participiu trecut și cu înț. de substantiv verbal ca și infinitivu în -re, precum: dusu și întorsu saŭ ducerea și întoarcerea. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPIN: SUPÍN substantiv neutru (gramatică) Mod nepredicativ care denumește acțiunea verbală, având aceeași formă cu participiul, dar precedat de prepoziție. [plural -ne, -nuri. / conform latina supinum, limba franceza supin]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPIN: SUPÍN substantiv neutru mod verbal nepersonal precedat de prepoziția de sau la, care exprimă acțiunea într-un chip general, abstract, însă ca un deziderat. (< latina supinum, limba franceza supin) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPIN: SUPÍN supine n. gramatică Mod nepersonal al verbului, având aceeași formă ca participiul trecut, dar nevariabilă și precedată de anumite prepoziții. /<lat. supinum Forme diferite ale cuvantului supin: supine Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPIN: SUPÍN, supine, substantiv neutru Mod nepersonal al unui verb, avînd uneori valoare verbală, alteori valoare de substantiv. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru supin: supin n. gramatică forma verbului echivalentă cu un substantiv verbal. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru supin: supín substantiv neutru, plural supíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru supin: supín substantiv neutru, plural supíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUPIN' ȘUPÍSUPIÉSUPIÉRĂSUPIÉUsupínSUPINÁȚIEsupinatórSUPINEsuplantá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL supin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului supin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SUPÍN supine n. |
GRAMATICA cuvântului supin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului supin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul supin poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE supin? Vezi cuvântul supin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul supin?[ su-pin ] Se pare că cuvântul supin are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Zgârcit la vorbă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul supin are forma: supíne
