eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție superlativ


PROPOZIȚIIEXPRESII GRAMATICĂSILABE
Superlativ [ su-per-la-tiv ]
VEZI SINONIME PENTRU superlativ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului superlativ în mai multe dicționare

Definițiile pentru superlativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV, -Ă, superlativi, -e, adjectiv, substantiv neutru

1. Adj. (Despre calificative) Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt.
       • Gradul superlativ = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea exprimată este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt ori cel mai scăzut în comparație cu altele de aceeași natură.

2. substantiv neutru Cuvânt, formulare scrisă sau orală care exprimă gradul cel mai înalt al unei calități.

– Din limba franceza superlatif, latina superlativus.
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

superlativ
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru superlativ:
*superlatív, -ă adjectiv (latina super-lativus. vezi re-lativ). gramatică Care exprimă o calitate În cel maĭ înalt grad: terminațiune superlativă. substantiv neutru, plural e. Cel maĭ înalt grad de comparațiune: cel maĭ bun (superlativu relativ), foarte bun (superlativu absolut). La superlativ, exprimat în gradu superlativ: a pune un adjectiv la superlativ. Cuvînt pus în gradu superlativ: prim, minim îs superlative latine. adverb Fam. Extrem, foarte.
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SUPERLATIV
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV, -Ă, superlativi, -e, adjectiv (Despre calificative) Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt.
       • Gradul superlativ (și substantivat, n.) = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea exprimată este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt ori cel mai scăzut în comparație cu altele de aceeași natură.

– Din limba franceza superlatif, latina superlativus.
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SUPERLATIV
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV, -Ă, superlativi, -e, adjectiv (Despre calificative) Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt. Termeni superlativi.
       • Gradul superlativ (și substantivat, n.) = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea unui obiect este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt în comparație cu altele. Superlativ relativ. Superlativ absolut.
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SUPERLATIV
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV, -Ă adjectiv Care arată, exprimă o calitate aflată în cel mai înalt grad.
♦ Grad superlativ (și substantiv neutru) = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că o însușire este în gradul cel mai înalt sau la un grad foarte înalt în comparație cu altele. [conform latina superlativus, limba franceza superlatif].
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SUPERLATIV
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV, -Ă adjectiv care exprimă o calitate în cel mai înalt grad.
♦ (gramatică) grad superlativ (și substantiv neutru) = grad de comparație al adjectivului și al adverbului prin care se arată că o însușire există în cea mai înaltă măsură. (< limba franceza superlatif, latina superlativus)
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativ-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SUPERLATIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV2 superlativă (superlativi, superlative) (despre aprecieri sau calificative) Care este deosebit de favorabil.
       • (Grad) superlativ categorie gramaticală care exprimă gradul cel mai înalt al unei calități. /<fr. superlatif, latina superlativus
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlativă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SUPERLATIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUPERLATIV:
SUPERLATÍV1 superlative n. Calificativ exagerat, hiperbolic. /<fr. superlatif, latina superlativus
Forme diferite ale cuvantului superlativ: superlative

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

superlativ
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru superlativ:
superlatív adjectiv masculin, plural superlatívi; forme singular superlatívă, plural superlatíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

superlativ
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru superlativ:
superlativ a. și n. gramatică Care exprimă o calitate în gradul cel mai înalt.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

superlativ
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru superlativ:
superlatív1 adjectiv masculin, plural superlatívi; forme superlatívă, plural superlatíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

superlativ
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru superlativ:
superlatív (lingvistică) substantiv neutru, plural superlatíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

superlativ
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru superlativ:
superlatív2 substantiv neutru, plural superlatíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SUPERLATIV'
superintendențíeSUPERINVOLÚȚIESUPERIÓRSUPERIORITÁTESUPERLATÍVsuperlativaménteSUPERLÓNGSUPERMAGAZÍNSUPERMAN

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL superlativ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului superlativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SUPERLATÍV2 superlativă superlativi, superlative despre aprecieri sau calificative Care este deosebit de favorabil.
       • Grad superlativ categorie gramaticală care exprimă gradul cel mai înalt al unei calități.
SUPERLATÍV1 superlative n.

GRAMATICA cuvântului superlativ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului superlativ.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul superlativ poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul superlativ sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul superlativ are forma: superlatíve

CUM DESPART ÎN SILABE superlativ?
Vezi cuvântul superlativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul superlativ?
[ su-per-la-tiv ]
Se pare că cuvântul superlativ are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL superlativ
Inţelegi mai uşor cuvântul superlativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Gradul superlativ = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea exprimată este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt ori cel mai scăzut în comparație cu altele de aceeași natură
= grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea exprimată este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt ori cel mai scăzut în comparație cu altele de aceeași natură
= grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că însușirea unui obiect este la un grad foarte înalt sau la gradul cel mai înalt în comparație cu altele
♦ Grad superlativ și substantiv neutru = grad de comparație al adjectivelor și al adverbelor, care arată că o însușire este în gradul cel mai înalt sau la un grad foarte înalt în comparație cu altele
♦ gramatică grad superlativ și substantiv neutru = grad de comparație al adjectivului și al adverbului prin care se arată că o însușire există în cea mai înaltă măsură

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A o băga pe mânecă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice aegopodium podagraria; piciorul-cocoșului
a se scula din pat; prin extensie a se pune în mișcare, în acțiune
a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli
exact, până la capăt, totul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app