 | as |
|
| Sughița [ su-ghi-ța ] VEZI SINONIME PENTRU sughița PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sughita în mai multe dicționareDefinițiile pentru sughita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sughița (forma la infinitiv) A sughița conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sughița: sughițá (-ț, át), verb – A scoate zgomote prin contractarea diafragmei. – Mr. sugliț(are), megl. sugliț(are.) latina subglŭttĭare (Cihac, I, 126; Densusianu, Hlr., 170; Pușcariu 1682; Densusianu, Filologie, 448; REW 7943; Tiktin), conform sicil. suggyttsari, calabrez sogliuttu, suggiuttu, roman. sulluttsare, spaniolă sollozar, portugheză soluçar. Legătura cu singultĭāre (Philippide, Principii, 108) este anterioară limba română Uz general (ALR, I, 84). – derivat sughiț, substantiv neutru (contracție a diafragmei însoțită de zgomot; hohot). Forme diferite ale cuvantului sughita: sughita-ț sughitaát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUGHIȚA: SUGHIȚÁ, sughíț și sughít, verb I. intranzitiv A scoate sughițuri; a plînge cu sughițuri. O găsi pe Elvira sughițînd de plîns, prăbușită în întunerec pe un divan. DUMITRIU, N. 42. Ipate tot sughița, tot ofta din greu și de-abia aștepta să vie dumineca. CREANGĂ, P. 166. Copilașul... tremura și sughița de frig și de foame. CONTEMPORANUL, III 923. Sughiț. De ce? De sete? ib. II 69. • (Ironic) Domnul colonel își sugea dinții falși și sughița: Mîine plecarea! DUMITRIU, N. 186. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUGHIȚA: SUGHIȚÁ, sughíț, verb I. intranzitiv A scoate sughițuri. [prezent industrie și: sughít] – latina popular subgluttiare (= singultare). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUGHIȚA: SUGHIȚÁ, sughíț, verb I. intranzitiv A scoate sughițuri. [prezent industrie și: sughít] – latina popular subgluttiare (= singultare). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sughița: sughițá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sughíț, persoana a treia singular: el / ea și plural sughíță; gerunziu sughițând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sughița: sughițá (a sughita) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sughíț, 3 sughíță Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUGHITA' SUGESTÍVSUGESTIVITÁTEșughiáSUGHÍȚSUGHIȚÁSUGHIȚÁRESUGHIȚÁTSUGHIȚĂTÚRĂsughițós |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sughița Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sughița dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sughițá a sughița verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sughíț, 3 sughíță. |
GRAMATICA cuvântului sughița? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sughița. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sughița poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sughița? Vezi cuvântul sughița desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sughița?[ su-ghi-ța ] Se pare că cuvântul sughița are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mască mortuară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul sughița se conjugă: ei ele sughíță
