|
Suci [ su-ci ] VEZI SINONIME PENTRU suci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului suci în mai multe dicționareDefinițiile pentru suci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a suci (forma la infinitiv) A suci conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCÍ, sucesc, verb IV. (Adesea în concurență cu răsuci) 1. tranzitiv A învîrti un fir textil printr-o mișcare continuă, în același sens, pentru a obține un fir mai strîns și mai rezistent sau pentru a confecționa anumite obiecte. (reflexiv pasiv) Teiul se aduce în fîșii și se sucește. ANTIPA, P. 578. • (Complementul indică obiectul confecționat) Suciseră din paie de săcară legători de snopi și le încărcaseră într-unul din care. SLAVICI, O. I 235. ♦ A înfășura, a încolăci. Ș-apoi îi sucește părul pe-al ei deget alb, subțire, își ascunde fața roșă l-a lui piept duios de mire. EMINESCU, O. I 84. • reflexiv Flăcăi voinici șed roată pe lîngă un foc mare, Mirîndu-se-ntre dînșii cum verb reflexiv:eascurile-n foc Ca niște șerpi se mișcă, sucindu-se în locuțiune ALECSANDRI, P. III 234. 2. tranzitiv A roti, a întoarce, a învîrti. Prinde mîna profesorului, care începuse să sucească butonul aparatului. SAHIA, U.R.S.S. 131. Pune roata la loc, vîră leuca, sucește lamba ș-o strînge la scară. CREANGĂ, P. 125. Ia un băț mai lung, îl pune în brîu și altul scurt pe care îl tot sucește între degete, imitînd torsul din furcă. ȘEZ. II 61. • intranzitiv Vîrîră cheia cea ruginită... și suciră o dată, de două ori, de trei ori, și de-abia putură deschide ușa aceea. RETEGANUL, P. II 5. ♦ (Cu privire la arme albe) A mînui (învîrtind). Suceam în dreapta paloșul... Tu ce făceai? EFTIMIU, Î. 48. 3. tranzitiv A învîrti un obiect, dîndu-i forma unui sul; a învălătuci. ♦ A înfășura cu mîna foița în care s-a pus tutun, pentru a face o țigară. Tu cu mînile-ncleștate mai cu degetele depeni, Mai sucești verb reflexiv:eo țigară, numeri fire de musteți. EMINESCU, O. I 155. 4. tranzitiv A-și schimba brusc poziția corpului (sau a unei părți a corpului) sau a face pe cineva să și-o schimbe; a întoarce corpul, capul etc. Copilul care umbla pe lîngă cai îi «suci» ținîndu-i de căpestre, cu boturile spre vale. DUMITRIU, vezi L. 6. După ce ea și-a sucit gîtul, uitîndu-se înapoi, a venit și el. CAMIL PETRESCU, U. N. 110. (reflexiv) Mirenii își rupeau gîturile, tot sucindu-se să vadă unele persoane. STĂNOIU, C. I. 148. • Expresia: A-i suci cuiva capul (mintea sau mințile) = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a-l zăpăci, a-l prosti. Cum ne lăsași să ne sucească diavolul mințile, ca să stricăm, din lucru de nimic, o prietenie de mici copile? STĂNOIU, C. I. 203. Nevoile mai sucesc mintea multora și-i înfierbîntă cînd nici cu gîndul n-ai gîndi. REBREANU, R. II 97. Te-ntreabă, te ispitește, Pînă mintea ți-o sucește! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 276. ♦ A răsuci cu o mișcare violentă gîtul unei ființe, pentru a o ucide. Trebuia să-ți sucească gîtul, afurisitule, că n-asculți. REBREANU, R. II 33. Acum numai o poruncă-ți mai dau, dacă-i împlini-o și asta, apoi te las în pace, iar de nu, ți sucesc grumazul, ca la un pui de găină. RETEGANUL, P. vezi 51. Că decît mă blestemai, Mai bine gîtu-mi suceai. BIBICESCU, P. P. 146. 5. reflexiv A lua o poziție nefirească; a se strîmba. Pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrîie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se îndoaie. ALECSANDRI, P. A. 152. Tu socoți că limba mea... se va putea suci ca să zică firtă, tferdu, glagol! NEGRUZZI, S. I 10. • tranzitiv (În expresie) A suci vorba (sau a o suci) = a da alt curs convorbirii, pentru a-și ascunde gîndurile, a ocoli adevărul. El nu mai sucește vorba, ci spune drept în față, dacă i s-a pus ceva pe inimă. SLAVICI, O. I 54. (Eliptic) Văzînd fata toate dovezile acestea... n-au putut nici suci, nici tăgădui nimică, pentru că nici nu avea încotro, ci au mărturisit precum că toate sînt adevărate cîte le spune el. SBIERA, P. 144. 6. tranzitiv (De obicei în corelație cu învîrti sau răsuci) A întoarce ceva pe-o parte și pe alta (pentru a examina mai bine). Ia el punga, o sucește, o învîrtește. CREANGĂ, P. 44. • absolut Întră-n boltă ca să-și aleagă multe de toate. Tot învîrte și sucește, dar nu le poate potrivi. RETEGANUL, P. III 21. • figurat Oricum ai suci și ai răsuci lucrurile, rar prilej ca acesta să faci negoțuri bune. VORNIC, P. 159. • Expresia: A suci și a răsuci (sau învîrti) pe cineva = a hărțui cu întrebările, pentru a obține mărturisiri. L-au sucit, l-au răsucit, nimic n-au putut stoarce din el grangurii. STANCU, despre 39. Îngrijitorul a venit și el, l-a sucit, l-a învîrtit, cu tot felul de întrebări. CARAGIALE, O. III 77. ♦ reflexiv A se agita, a se zbuciuma, a-și frămînta mintea pentru a ieși dintr-o încurcătură. S-a sucit, s-a învîrtit, s-a socotit, s-a hotărît. O să divorțez. STANCU, despre 82. Gîndesc ei, se sucesc ei, se frămîntă ei cu mintea fel și chip, dar nici unuia nu-i vine în cap ce să facă. CREANGĂ, P. 310. În zădar mai fac manevre și-n tot chipul se sucesc, Nimică nu pot a face, nimică nu isprăvesc. NEGRUZZI, S. I 128. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCI verb 1. a învîrti, a răsuci, a roti, (popular) a sucăli, (regional) a rotila, a rotocoli, (Transilvania) a tecărui. (A suci un obiect pentru a-l face sul.) 2. a răsuci. (Își suci o țigară; a suci un fir.) 3. a frămînta, a învîrti, a răsuci. (A suci batista în mînă.) 4. a (se) contorsiona, a (se) răsuci, (rar) a (se) torsiona. (A-și suci corpul.) 5. a (se) ghemui, a (se) încîrliga, a (se) încolăci, a (se) încovriga, a (se) înfășura, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, (regional) a (se) covriga, a (se) încolătăci, (învechit) a (se) învălui. (Se suci în jurul...) 6. a se foi, a se perpeli, a se răsuci, a s zvîrcoli, (prin Olt.) a se scîrciumi. (Toată noaptea s-a suci în așternut.) 7. a (se) întoarce, a (se) învîrti, a (se) răsuci, a (se) roti, (regional) a (se) rotila. (A suci cheia în broască.) 8. (medicina) a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) luxa, a (se) scrîntl, (rar) a (se) răsuci, (învechit și regional) a (se) sminti, (regional) a (se) strica, (prin Transilvania) a (se) muruli, (Transilvania) a (se) pica, (prin Transilvania și Bucovina) a (se) preti, (prin vestul Muntenia) a (se) proclinti. (Și-a suci osul umărului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCÍ, sucesc, verb IV. 1. tranzitiv A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a-i da o rezistență mai mare sau pentru a confecționa anumite obiecte. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) înfășura, a (se) încolăci. 2. tranzitiv A da unui obiect o mișcare de rotație; a întoarce, a învârti. Sucește butonul aparatului. ♦ A întoarce pe o parte și pe alta, pe toate părțile. ♦ figurat A hărțui pe cineva cu întrebările, cu insistențele. ♦ reflexiv figurat A se agita, a se zbuciuma, a-și frământa mintea pentru a ieși dintr-o încurcătură, pentru a găsi o soluție. 3. tranzitiv și reflexiv A face să-și schimbe sau a-și schimba (brusc) poziția corpului sau a unei părți a corpului; a (se) întoarce în altă direcție. ♦ tranzitiv A-și scrânti, a-și luxa o parte a corpului. ♦ tranzitiv A răsuci cu o mișcare violentă gâtul unei ființe, pentru a o ucide. 4. reflexiv și tranzitiv A lua sau a da o poziție nefirească; a (se) strâmba. • Expresia: (tranzitiv) A suci vorba sau a o suci = a da alt curs sau alt înțeles convorbirii, pentru a-și ascunde gândurile, a ocoli adevărul. – Din limba slavă (veche) sucon, sukati. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCÍ, sucesc, verb IV. 1. tranzitiv A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a-i da o rezistență mai mare sau pentru a confecționa anumite obiecte. ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) înfășura, a (se) încolăci. 2. tranzitiv A da unui obiect o mișcare de rotație; a întoarce, a învârti. Sucește butonul aparatului. ♦ A întoarce pe o parte și pe alta, pe toate părțile. ♦ figurat A hărțui pe cineva cu întrebările, cu insistențele. ♦ reflexiv figurat A se agita, a se zbuciuma, a-și frământa mintea pentru a ieși dintr-o încurcătură, pentru a găsi o soluție. 3. tranzitiv și reflexiv A face să-și schimbe sau a-și schimba (brusc) poziția corpului sau a unei părți a corpului; a (se) întoarce în altă direcție. ♦ tranzitiv A-și scrânti, a-și luxa o parte a corpului. ♦ tranzitiv A răsuci cu o mișcare violentă gâtul unei ființe, pentru a o ucide. 4. reflexiv și tranzitiv A lua sau a da o poziție nefirească; a (se) strâmba. • Expresia: (tranzitiv) A suci vorba sau a o suci = a da alt curs sau alt înțeles convorbirii, pentru a-și ascunde gândurile, a ocoli adevărul. – Din limba slavă (veche) sucon, sukati. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCÍ verb vezi castra, jugăni, metamorfoza, modifica, preface, preschimba, schimba, scopi, steriliza, transforma. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru suci: suci verb vezi CASTRA. JUGĂNI. METAMORFOZA. MODIFICA. PREFACE. PRESCHIMBA. SCHIMBA. SCOPI. STERILIZA. TRANSFORMA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCI1, suci, substantiv masculin (Transilvania) Cojocar. Cojocari care fac cojoace... și care se numesc suci. PAMFILE, I. C. 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru suci: sucí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea suceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural suceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru suci: sucí (a suci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea suceá; conjunctiv prezent 3 să suceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SUCI: SÚCI1 (< latina) substantiv Trib geto-dac așezat în regiunea gurii Oltului. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru suci: súci (-i), substantiv masculin – (Transilvania) Blănar. în limba maghiara szücs (Tiktin). Forme diferite ale cuvantului suci: suci-i Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCI2, suci, substantiv masculin (regional) Cojocar. – limba maghiară szücs. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUCI: SUCI substantiv verbal blănar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru suci: suci substantiv verbal BLĂNAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUCI' ȘUCHIRÍsuchíțeșuchiumánSUCHOWSUCÍSUCÍESuci/ganSUCÍLĂsucilói |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL suci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului suci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A suci un obiect pentru a-l face sul. Își suci o țigară; a suci un fir. A suci batista în mînă. A-și suci corpul. Se suci în jurul. Toată noaptea s-a suci în așternut. A suci cheia în broască. Și-a suci osul umărului. A suci cheia în broască. Sucí a suci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea suceá; conjunctiv prezent 3 să suceáscă. |
GRAMATICA cuvântului suci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului suci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul suci poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE suci? Vezi cuvântul suci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul suci?[ su-ci ] Se pare că cuvântul suci are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL suci Inţelegi mai uşor cuvântul suci dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A-i suci cuiva capul mintea sau mințile = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a-l zăpăci, a-l prosti tranzitiv În expresie A suci vorba sau a o suci = a da alt curs convorbirii, pentru a-și ascunde gîndurile, a ocoli adevărul A suci și a răsuci sau învîrti pe cineva = a hărțui cu întrebările, pentru a obține mărturisiri tranzitiv A suci vorba sau a o suci = a da alt curs sau alt înțeles convorbirii, pentru a-și ascunde gândurile, a ocoli adevărul tranzitiv A suci vorba sau a o suci = a da alt curs sau alt înțeles convorbirii, pentru a-și ascunde gândurile, a ocoli adevărul |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL suci |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sub bagheta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|