 | as |
|
| Subtil [ sub-til ] VEZI SINONIME PENTRU subtil PE ESINONIME.COM definiția cuvântului subtil în mai multe dicționareDefinițiile pentru subtil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL, -Ă, subtili, -e, adjectiv 1. (Despre oameni și despre facultăți sau calități ale lor) Care pătrunde, sezisează cele mai mici nuanțe, care poate face distincțiile cele mai fine; ager, ascuțit, abil, finanțe Să dea domnul! se grăbi Elena Lipan, ghicind gîndul lui Costea și verb reflexiv:înd să arate cît e de streină de orice calcul josnic. Ana însă, mai puțin subtilă, căzu în cursă. C. PETRESCU, C. vezi 97. • (Adverbial) Pentru Eminescu și Creangă avea mai mult decît admirație: îi explica surprinzător de subtil și adînc. SADOVEANU, E. 177. 2. Care scapă la prima vedere și se descoperă numai printr-o cercetare atentă, amănunțită; greu de distins, de recunoscut, de sezisat; finanțe Langoarea ei, tăcerea ei, aerul ei, parfumul ei favorit... erau atîtea mărturisiri subtile, pentru care eu, neghiobul, fusesem nesimțitor. GALACTION, O. I 107. Care este, oare, pricina acestei desăvîrșite întunecări a unor minți și inimi, care ajung să nu mai vadă, să nu mai simtă, subtilele dar puternicele legături ale tovărășiei lor cu ceilalți oameni? IONESCU-RION, C. 47. ♦ Care tratează despre chestiuni grele, abstracte, cu multă finețe, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate; care, pentru a fi înțeles, cere o mare ascuțime a minții. Bibliotecile cu rafturi și zăbrele Sînt pline De tomuri grele... Și opuscule Cu pagini încărcate de calcule subtile. CAMIL PETRESCU, vezi 1. Subtilele analize ale feciorului său cărturar. C. PETRESCU, A. R. 197. Trimite la tipar O carte amuzantă și plină ca un stup de cugetări subtile. TOPÎRCEANU, P. 50. 3. (Rar) Foarte subțire, ușor, finanțe O ceață aurie și subtilă se revărsa dinspre apus, înecînd capricioasele... conture albe și temperînd claritatea zărilor. GALACTION, O. I 348. Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL, -Ă, subtili, -e, adjectiv 1. (Despre oameni și despre însușirile, manifestările lor; adesea adverbial) Care sesizează, pătrunde cele mai mici amănunte, care poate face distincțiile cele mai fine; ager, pătrunzător, perspicace, finanțe 2. Care se descoperă numai printr-o cercetare atentă, amănunțită; greu de distins, de recunoscut, de sesizat. ♦ Care tratează cu multă finețe, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate probleme grele, abstracte; care, pentru a fi înțeles, cere o mare ascuțime a minții. 3. (Rar) Foarte subțire; transparent, ușor. – Din limba franceza subtil, latina subtilis. Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL, -Ă, subtili, -e, adjectiv 1. (Despre oameni și despre însușirile, manifestările lor; adesea adverbial) Care sesizează, pătrunde cele mai mici amănunte, care poate face distincțiile cele mai fine; ager, pătrunzător, perspicace, finanțe 2. Care se descoperă numai printr-o cercetare atentă, amănunțită; greu de distins, de recunoscut, de sesizat. ♦ Care tratează cu multă finețe, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate probleme grele, abstracte; care, pentru a fi înțeles, cere o mare ascuțime a minții. 3. (Rar) Foarte subțire; transparent, ușor. – Din limba franceza subtil, latina subtilis. Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL subtilă (subtili, subtile) 1) și adverbial (despre persoane și despre manifestările lor) Care denotă capacitate de pătrundere în esența lucrurilor; perspicace; sagace. 2) (despre persoane) Care manifestă agerime rafinată; capabil să soluționeze probleme dificile; perspicace. 3) Care necesită o examinare amănunțită datorită caracterului său delicat. 4) rar Care se caracterizează prin proprietăți foarte fine; deosebit de fin; diafan. Parfum subtil. /<fr. subtil, latina subtilis Forme diferite ale cuvantului subtil: subtilă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTIL adjectiv 1. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, (livresc) penetrant, sagace, (figurat) ascuțit. (Un spirit subtil.) 2. ingenios, inventiv, iscusit. (Procedeu subtil.) 3. fin, rafinat. (Nuanțe subtil.) 4. (figurat) imponderabil. (Un sens subtil.) 5. ales, distins, fin, rafinat, select, stilat, (familial) șic, (figurat) subțire. (Un public subtil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL, -Ă adjectiv 1. Care prinde și redă cele mai fine nuanțe; fin, ascuțit, pătrunzător, ager. 2. Greu de pătruns, de înțeles, datorită unei fineți profunde. ♦ Care tratează despre chestiuni grele, abstracte. 3. (Rar) Foarte subțire, ușor. [< limba franceza subtil, conform latina subtilis]. Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL, -Ă adjectiv 1. care prinde și redă cele mai fine nuanțe; fin, ascuțit, pătrunzător, ager. 2. greu de pătruns, de înțeles, datorită unei fineți profunde. • care tratează despre chestiuni grele, abstracte. (< limba franceza subtil, latina subtilis) Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru subtil: *subtíl, -ă adjectiv (latina subtilis. vezi supțire). Supțire, mărunt, fin: colb subtil. Care pătrunde (se insinuĭază) răpede: otravă subtilă. figurat Foarte ager, foarte fin, foarte ingenios: raționament subtil. adverb Cu subtilitate. Forme diferite ale cuvantului subtil: subtil-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru subtil: subtil a. 1. foarte mărunt: praf subtil; 2. foarte fin sau delicat: simț subtil; figurat argumentațiune subtilă; 3. care pătrunde, se insinuează ușor: otravă subtilă; 4. foarte abil. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru subtil: subtíl adjectiv masculin, plural subtíli; forme singular subtílă, plural subtíle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru subtil: subtíl adjectiv masculin, plural subtíli; forme subtílă, plural subtíle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUBTIL: SUBTÍL adjectiv verbal subțire. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru subtil: subtil adjectiv verbal SUBȚIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUBTIL' SUBȚIÉTICsubțietórsubțietúrăSUBȚIÍMESUBTÍLSUBTILITÁTESUBTILIZÁSUBTILIZÁREsubtilizáție |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL subtil Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului subtil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SUBTÍL subtilă subtili, subtile 1 și adverbial despre persoane și despre manifestările lor Care denotă capacitate de pătrundere în esența lucrurilor; perspicace; sagace. Parfum subtil. Un spirit subtil. Procedeu subtil. Nuanțe subtil. Un sens subtil. Un public subtil. Un sens subtil. |
GRAMATICA cuvântului subtil? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului subtil. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul subtil poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE subtil? Vezi cuvântul subtil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul subtil?[ sub-til ] Se pare că cuvântul subtil are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL subtil |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vocabular de bază sau fundamental?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
