 | as |
|
| Substanţă [ sub-stan-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU substanţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului substanta în mai multe dicționareDefinițiile pentru substanta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ, substanțe, substantiv feminin 1. Corp omogen considerat din punctul de vedere al compoziției sale, compus din molecule formate din aceleași elemente și avînd aceeași structură chimică; materie. Cu toată sensibilitatea foarte mare a celulei nervoase față de substanțele toxice, ea prezintă o mare rezistență. MARINESCU, P. A. 57. În atmosfera grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbănă și somnoroasă. EMINESCU, N. 52. • figurat Numai acela care imită pe strămoși, creînd mai departe, cum au făcut și ei, în loc de a-i copia – numai acela se poate folosi cu adevărat de istorie, transformînd-o în substanță vie, în factor de progres. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 191. 2. (În filozofia premarxistă) Baza invariabilă a tot ce există, în opoziție cu proprietățile variabile ale diferitelor lucruri; esență. 3. Partea esențială, principală, constitutivă a unui lucru. • Locuţiune adverbiala În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond. De s-ar pleca asupră-mi amorul să mi-l dea! – Și va să zică vorba de amor era-n substanță, De te-nțeleg, Romeo? MACEDONSKI, O. II 91. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ, substanțe, substantiv feminin 1. Corp (solid, lichid, gazos) omogen alcătuit din atomi și din molecule (formate din aceleași elemente) și care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc.; materie. • Substanță de contrast = substanță chimică utilizată în examenele radiologice, opacă la razele Roentgen. 2. (anatomie; în sintagmele) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase. Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase. 3. (filozofie) Baza existenței, substratul care persistă de-a lungul tuturor transformărilor; existență sau realitate de sine stătătoare, care este suportul atributelor, al însușirilor. 4. Parte esențială, principală, constitutivă a unui lucru. ♦ figurat Conținutul, miezul unui discurs, al unei scrieri etc. ♦ Locuţiune adverbiala (Rar) În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond. – Din limba franceza substance. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ, substanțe, substantiv feminin 1. Corp (omogen) alcătuit din atomi și din molecule (formate din aceleași elemente) și care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc. • Substanță de contrast = substanță chimică utilizată la examenele radiologice, opacă la razele Roentgen. 2. (anatomie; în sintagmele) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase. Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase. 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, fie ceea ce există de sine stătător. 4. Parte esențială, principală, constitutivă a unui lucru. ♦ figurat Conținutul, miezul unui discurs, al unei scrieri etc. • Locuţiune adverbiala (Rar) În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond. – Din limba franceza substance. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ substantae forme 1) Materie din care sunt formate lucrurile. substanta lichidă. substanta gazoasă. substanta solidă. 2) Esență calitativă a materiei, care există prin sine însăși și constituie esența lucrurilor indiferent de varietatea și modificarea lor. 3) chimie fizică Corp fizic omogen din punctul de vedere al structurii și al compoziției. substanta organică. substanta toxică. 4) Parte concretă sau materială a lucrurilor și a fenomenelor. substanta a limbii. 5) figurat Parte constitutivă a unui lucru; conținut principal; esență. [G.-D. substanței] /<lat. substantia, limba franceza substance Forme diferite ale cuvantului substanta: substantae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ substantiv feminin 1. Denumire generică dată corpurilor cu compoziție și structură chimică omogenă. ♦ Materie. 2. Categorie filozofică care desemnează esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, precum și ceea ce există de sine stătător. ♦ Substratul permanent al tuturor transformărilor. 3. (figurat) Partea fundamentală, constitutivă a unui lucru: esență, esențial. [< limba franceza substance, conform latina substantia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ substantiv feminin 1. corp cu compoziție și structură chimică omogenă. • materie. 2. categorie filozofică desemnând esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor, precum și ceea ce există de sine stătător. • substratul permanent al tuturor transformărilor. 3. (figurat) partea fundamentală, constitutivă a unui lucru; esență, esențial. (< limba franceza substance, latina substantia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru substanță: substánță forme, plural e (latina sub-stantia. vezi stanță). Ceĭa ce există pin sine, independent de orĭ-ce: substanță spirituală. Materie: substanță moale, solidă, farmaceutică, organică. Partea cea maĭ bună, esență, principalu: substanța pămîntuluĭ trece în vegetale. figurat Substanța unuĭ discurs. În substanță, în rezumat, pe scurt. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru substanță: substanță forme 1. ceea ce există prin sine insuș: substanță spirituală; 2. materie oarecare: substanță medicală; 3. partea cea mai bună, mai nutritivă: substanța pământului trece în vegetale; 4. figurat ceea ce e mai esențial: substanța unui discurs; în substanță, în rezumat, pe scurt. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTANȚĂ s. 1. materie, (învechit) trup. (substanta din care este făcut un corp; o substanta solidă.) 2. corp. (I-a intrat în ochi o substanta străină.) 3. esență, natură. (substanta a unui fenomen.) 4. (lingvistică) semnificant. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru substanță: substánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat substánței; (corpuri cu proprietăți materiale specifice) plural substánțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SUBSTANȚĂ: SUBSTÁNȚĂ substantiv verbal alcătuire, compoziție, economie, organizare, organizație, structură. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru substanță: substanță substantiv verbal ALCĂTUIRE. COMPOZIȚIE. ECONOMIE. ORGANIZARE. ORGANIZAȚIE. STRUCTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru substanță: substánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat substánței; plural substánțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUBSTANTA' SUBSÓNICSUBSPÉCIESUBSPONTÁNsubstáSUBSTÁNȚĂSUBSTANȚIÁLSUBSTANȚIALÍSMsubstanțialístSUBSTANȚIALITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL substanță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului substanță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SUBSTÁNȚĂ substanțăe forme 1 Materie din care sunt formate lucrurile. Substanță lichidă. Substanță gazoasă. Substanță solidă. Substanță organică. Substanță toxică. Substanță a limbii. Substanță din care este făcut un corp; o substanță solidă. I-a intrat în ochi o substanță străină. Substanță unui fenomen. Substanță din care este făcut un corp; o substanță solidă. I-a intrat în ochi o substanță străină. Substanță a unui fenomen. |
GRAMATICA cuvântului substanță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului substanță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul substanță poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE substanţă? Vezi cuvântul substanţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul substanţă?[ sub-stan-ţă ] Se pare că cuvântul substanţă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL substanță Inţelegi mai uşor cuvântul substanță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond Substanță de contrast = substanță chimică utilizată în examenele radiologice, opacă la razele Roentgen Anatomie; în sintagmele Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase ♦ Locuţiune adverbiala Rar În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond Substanță de contrast = substanță chimică utilizată la examenele radiologice, opacă la razele Roentgen Anatomie; în sintagmele Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase Locuţiune adverbiala Rar În substanță = pe scurt, în rezumat; în fond Termen militar substanțe toxice de luptă = gaze de luptă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL substanță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cerere solvabilă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul substanță are forma: substánțe
