 | as |
|
| Subroga [ su-bro-ga ] VEZI SINONIME PENTRU subroga PE ESINONIME.COM definiția cuvântului subroga în mai multe dicționareDefinițiile pentru subroga din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a subroga (forma la infinitiv) A subroga conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUBROGA: SUBROGÁ, subróg, verb I. tranzitiv (juridic) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații. Debitorul subrogă pe împrumutător în drepturile creditorului. • reflexiv Subchiriașul se subrogă întru totul chiriașului principal. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUBROGA: SUBROGÁ, subróg, verb I. tranzitiv (juridic) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații; a înlocui un bun cu altul în cadrul unui patrimoniu, al unor raporturi juridice; a substitui. – Din limba franceza subroger, latina subrogare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUBROGA: SUBROGÁ, subróg, verb I. tranzitiv (juridic) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații; a înlocui un bun cu altul în cadrul unui patrimoniu, al unor raporturi juridice; a substitui. – Din limba franceza subroger, latina subrogare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBROGA: SUBROGÁ verb I. trecut, reflexiv (juridic) A înlocui pe cineva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații; a substitui. [P.i. subróg. / < limba franceza subroger, conform latina subrogare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SUBROGA: SUBROGÁ verb trecut, reflexiv (juridic) a înlocui pe cineva, a se substitui cuiva în exercitarea anumitor drepturi sau obligații. (< limba franceza subroger, latina subrogare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru subroga: subrogá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu subróg, persoana a treia singular: el / ea și plural subrógă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru subroga: !subrogá (a subroga) (su-bro-/sub-ro-) verb, indicativ prezent 3 subrógă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUBROGA' ȘUBREZÍȘUBREZÍREȘUBREZÍTsubrógSUBROGÁSUBROGÁRESUBROGÁTSUBROGÁȚIESUBROGAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL subroga Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului subroga dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii !subrogá a subroga su-bro-/sub-ro- verb, indicativ prezent 3 subrógă. |
GRAMATICA cuvântului subroga? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului subroga. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul subroga poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE subroga? Vezi cuvântul subroga desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul subroga?[ su-bro-ga ] Se pare că cuvântul subroga are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu cheie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul subroga se conjugă: ei ele subrógă
