 | as |
|
| ştuţui [ ştu-ţu-i ] VEZI SINONIME PENTRU ştuţui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stutui în mai multe dicționareDefinițiile pentru stutui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ștuțui (forma la infinitiv) A ștuțui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘTUȚUI: ȘTUȚUÍ, ștuțuiesc, verb IV. tranzitiv A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor. – Din germana stutzen. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘTUȚUI: ȘTUȚUÍ, ștuțuiesc, verb IV. tranzitiv A îndepărta partea de deșeu a pielii cu ajutorul foarfecelor sau al cuțitelor. – Din germana stutzen. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ștuțui: ștuțuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ștuțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ștuțuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural ștuțuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ștuțui: ștuțuí (a stutui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ștuțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ștuțuiá; conjunctiv prezent 3 să ștuțuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STUTUI' stúrzul-víilorSTURZULÉȚȘTUȚStuttgardȘTUȚUÍȘTUȚUÍRESTYLIDIUMStymphalidesSTYRAX |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ștuțui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ștuțui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ștuțuí a ștuțui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele ștuțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ștuțuiá; conjunctiv prezent 3 să ștuțuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului ștuțui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ștuțui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ștuțui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE ştuţui? Vezi cuvântul ştuţui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ştuţui?[ ştu-ţu-i ] Se pare că cuvântul ştuţui are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aur greu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
