 | as |
|
| Studiu [ stu-diu ] VEZI SINONIME PENTRU studiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului studiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru studiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU, studii, substantiv neutru 1. Acțiunea de a studia; muncă intelectuală depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; studiere. • Expresia: A pune o piesă de teatru în studiu = a începe repetițiile unei piese în vederea reprezentării pe scenă. 2. (Mai ales la plural ) Însușire de cunoștințe științifice; învățătură. După aceste puține cuvinte schimbă conversațiunea, întrebîndu-mă despre studiile ce făcusem la Paris. GHICA, S. A. 101. ♦ Materie de învățămînt. Fizica e un studiu care leagă teoria cu practica. 3. Lucrare, operă științifică. Nu voi face nici un fel de studiu și nici un fel de analiză a poeziei populare. SADOVEANU, E. 11. Socotesc că dumneata despre aceste opere verb reflexiv:ei să faci un studiu critic de literatură. CARAGIALE, O. VII 217. Prologul cu care începe cartea intitulată («Ciocoii» este un studiu psihologic. GHICA, S. A. 80. 4. Schiță parțială cu ajutorul căreia pictorul sau sculptorul compun și execută o operă definitivă. Cap de studiu. ♦ Compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, destinată de obicei unui scop pedagogic (de exercițiu). Studiile lui Rahmaninov. – Variantă: (învechit) stúdie (NEGRUZZI, S. II 140, RUSSO, O. 64) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STUDIU: STUDIU s. 1. învățare, studiere. (studiu materiei pentru examen.) 2. (învechit) citanie. (studiu istoriei.) 3. învățare, învățătură, (învechit) deprindere. (S-a pus pe studiu.) 4. învățătură, școală. (A plecat la studiu.) 5. (la plural ) carte, cultură, cunoștințe (la plural), instrucție, învățătură, pregătire, (învechit și popular) slovă, (învechit și regional) cărturărie, (regional) scrisoare, (învechit) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu studiu.) 6. analizare, analiză, cercetare, examen, examinare, investigare, investigație, studiere, (popular) cercare, (învechit) răspicare, (figurat) explorare. (Un studiu critic al problemelor.) 7. (concret) cercetare. (A publicat un studiu temeinic.) 8. (concret) lucrare. (Un mic studiu asupra poeziei românești.) 9. analiză, cercetare, examinare, observare, observație, scrutare, studiere, (popular) iscodire, (învechit) iscoadă, ispită, ispitire. (studiu atent al cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU, studii, substantiv neutru 1. Acțiunea de a studia (1); muncă intelectuală susținută depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. ♦ specializare Însușire de cunoștințe științifice; învățătură. • Expresia: A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ. ♦ (Teatru; în expresie) A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă. 2. Materie de învățământ. 3. Lucrare, operă științifică. 4. (În artele plastice) Schiță parțială sau preliminară cu ajutorul căreia pictorul, sculptorul etc. compune și execută o operă definitivă. ♦ Compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, destinată mai ales unui scop pedagogic (de exercițiu). – Din latina studium, italiana studio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU, studii, substantiv neutru 1. Acțiunea de a studia (1); muncă intelectuală susținută depusă în vederea însușirii de cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; cercetare a unei probleme, a unui fenomen etc. ♦ specializare însușire de cunoștințe științifice; învățătură. • Exp. A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ. ♦ (Teatru; în exp.) A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă. 2. Materie de învățământ. 3. Lucrare, operă științifică. 4. (În artele plastice) Schiță parțială sau preliminară cu ajutorul căreia pictorul, sculptorul etc. compune și execută o operă definitivă. ♦ Compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, destinată mai ales îmbunătățirii tehnicii instrumentale. – Din latina studium, italiana studio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU studiui n. 1) Activitate intelectuală depusă în vederea soluționării unor probleme științifice într-un anumit domeniu; cercetare științifică. studiuul artelor. 2) Lucrare științifică. 3) Proces de acumulare a cunoștințelor; învățătură. 4) la plural Ansamblu de cunoștințe acumulate în acest proces; învățătură. studiui speciale. studiui universitare. • A-și face studiuile a urma cursurile unei instituții de învățământ. 5) Materie de învățământ. 6) Schiță preliminară executată de artiștii plastici în procesul de elaborare a unei opere de artă. 7) Compoziție muzicală destinată, mai ales, pentru exerciții. [silabe -diu] /<lat. studium. italiana studio Forme diferite ale cuvantului studiu: studiui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru studiu: studiu (< limba franceza étude), piesă instrumentală axată cel mai adesea pe una sau mai multe probleme de ordin tehnic: game*, arpegii*, cromatisme*, pasaje în octave, staccato* etc. Atunci când nu urmărește scopuri exclusiv didactice (ca de ex. substantiv de C. Czerny), substantiv relevă în mod egal substanța muzicală și caracterul de virtuozitate, abordând un conținut de nivel artistic notabil. S. nu are structură fixă, putându-se încadra în forme simple, cum ar fi cea de lied*, sau mai complexe: fugă*, rondo*, variațiuni ( vezi temă). S. celebre au compus: Schumann, Chopin, Listz, Debussy, Milhaud, Bartók, Messiaen. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU substantiv neutru 1. acțiunea de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. • cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc.; studiere. • însușire de cunoștințe științifice, învățătură. 2. materie de învățământ. 3. lucrare, operă științifică. 4. schiță a unui desen, a unei sculpturi proiectate. 5. compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, scrisă mai ales pentru exerciții. (< latina studium, italiana studio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru STUDIU: STÚDIU substantiv neutru 1. Faptul de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. ♦ Cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc. 2. Lucrare, operă științifică. 3. Schița unui desen, a unei sculpturi proiectate. ♦ Bucată muzicală compusă mai ales pentru exerciții. 4. Materie de învățământ. [pronume -diu, plural -ii. / < italiana studio, latina studium, conform limba franceza étude]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru studiu: studiu n. 1. lucrarea minții, care caută să învețe sau să aprofundeze un obiect; 2. orice lucrare preparatoare: a pune un proiect de lege la studiu; 3. model de desen: studiu după antică; 4. compozițiune de muzică pentru studiu; 5. diferite grade de învățământ: și-a terminat studiile. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru studiu: stúdiu (tipuri de învățământ, materii, lucrări de literatură și arte) substantiv neutru [-diu pronume -diu], articulat stúdiul; plural stúdii, articulat stúdiile (silabe -di-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru studiu: stúdiu [diu pronume diu] substantiv neutru, articulat stúdiul; plural stúdii, articulat stúdiile (-di-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STUDIU' STUDIÓSTUDIÓSstudiozitáteȘTUDIRUÍSTÚDIUstudólăSTUFștúfăstufalắu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL studiu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului studiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Studiu materiei pentru examen. Studiu istoriei. S-a pus pe studiu. A plecat la studiu. Om cu studiu. Un studiu critic al problemelor. A publicat un studiu temeinic. Un mic studiu asupra poeziei românești. Studiu atent al cuiva. STÚDIU studiui n. Studiuul artelor. Studiui speciale. Studiui universitare. • A-și face studiuile a urma cursurile unei instituții de învățământ. Studiu al istoriei. A plecat la studiu. Un mic studiu asupra poeziei românești. |
GRAMATICA cuvântului studiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului studiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul studiu poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE studiu? Vezi cuvântul studiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul studiu?[ stu-diu ] Se pare că cuvântul studiu are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL studiu Inţelegi mai uşor cuvântul studiu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A pune o piesă de teatru în studiu = a începe repetițiile unei piese în vederea reprezentării pe scenă A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ; a urma cursurile unei școli, instituții de învățământ ♦ Teatru; în expresie A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă A-și face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de învățământ A pune o piesă în studiu = a începe repetițiile la o piesă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL studiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ieșit din uz; azi ironic muncă de jos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul studiu are forma: stúdii
