 | as |
|
| Strîns [ strîns ] VEZI SINONIME PENTRU strîns PE ESINONIME.COM definiția cuvântului strins în mai multe dicționareDefinițiile pentru strins din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRÎNS: STRÎNS3, -Ă, strînși, -se, adjectiv I. 1. Legat, înfășurat bine, puternic. Strînși în hamuri, caii săreau nerăbdători pe loc, înfricoșați de licărul și zgomotul trăsnetelor. MIHALE, O. 509. Și-l ajunge carabina: Nu-n piept strîns cu haină verde, Ci-ntr-un braț, mai mult neveste Cu-acel braț să nu dezmierde. COȘBUC, P. I 63. ♦ Bine încins. Ea bate-n palme, vede-n lac Că strînsă-i stă mai bine; Rotunde ca un cap de mac Stau sînurile pline. COȘBUC, P. I 69. ♦ Întins, încordat. Iar calul, ud de cale, Pămîntu-n loc îl frămînta Și spuma alb-o mărita Cu sînge roș ce picura Din strînsele zăbale. COȘBUC, P. I 195. ♦ (Despre îmbrăcăminte; în opoziție cu larg) Ajustat (pe talie). Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. Purta haină cenușie, strînsă la mijloc într-un singur nasture. C. PETRESCU, Î. I 13. ♦ figurat Îndîrjit. În învălmășeala din ce în ce mai strînsă, sîngele curgea ca o ploaie. SADOVEANU, O. VII 12. ♦ figurat (Despre legături care apropie pe oameni) Trainic, puternic, indisolubil. Alianță strînsă. ▭ Forța partidului revoluționar marxist constă în legătura lui strînsă cu masele. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2793. Este un fapt cunoscut că problemele de teorie și practică ale culturii fizice au o strînsă legătură cu științele biologice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 2/3. [Eminescu] era un spirit afectiv, căutător de prietenii strînse. CĂLINESCU, E. 281. ♦ figurat (Despre felul de a gîndi, de a se exprima) Bine închegat, concis, precis. Logică strînsă. ▭ Nicu Bălcescu scria lesne, stilul său era limpede, strîns, nervos și elegant, precum îl vedem în «Istoria lui Mihai Viteazul». GHICA, S. A. 143. 2. Prins, apucat, cuprins cu putere (în pumni). Ținea mînele tinerei... strînse întru ale sale cu o familiaritate neiertată altui decît unui bărbat. NEGRUZZI, S. I 37. • Strînși în brațe = îmbrățișați. Îi găsi pe amîndoi adormiți și strînși în brațe. GORJAN, H. I 3. • Expresia: A fi strîns la mînă (sau la pungă) sau a fi cu mîna strînsă = a cheltui cu cumpătare, a fi socotit la bani. Antreprenorii erau cu mîna strînsă. PAS, Z. I 132. Prășitorii acestor averi au trebuit, firește, să fie... muncitori și strînși la mînă. La TDRG. (Eliptic) Și e strîns ș-apucător. DELAVRANCEA, O. II 342. 3. Presat din mai multe părți; înghesuit. Strînsă de gulerul cămășii, o vînă albastră îi zvîcnea puternic pe gît. MIHALE, O. 493. Strînse între pereții de piatră și apa mereu rostogolită a Oltului, nesfîrșite șiruri de vagoane se strecoară pe după stînci, închipuind un lung și ondulat șarpe metalic. BOGZA, C. O. 171. • Rînduri strînse = rînduri dese. Economie strînsă = economie severă. N-avea cherestea în ținutul Buzăului... și trăia cu strînsă economie. C. PETRESCU, Î. II 199. Viață strînsă = viață modestă, trăită în cerc restrîns și cu mari economii. Înainte de a sosi aci, își imaginase o viață mai puțin strînsă. C. PETRESCU, C. vezi 95. • Expresia: Strîns cu ușa = constrîns, strîmtorat, silit să facă ceva împotriva voinței sale. 4. (Despre părți ale corpului omenesc) Închis cu putere, încleștat. Sămînță d-asta n-ai să semeni... auzi? – scrîșni Lazăr și-și mișcă amenințător mîna strînsă pumn. MIHALE, O. 493. Numai cîteva lacrime licăreau scurgîndu-se printre genele strînse. BART, E. 338. Cu ochii-nchiși și strînși de tot, Ea de dureri izbea piciorul: Ah, lasă-mă că nu mai pot! COȘBUC, P. I 182. ♦ Expresia: A-și ține gura strînsă = a tăcea din gură. Să vă țineți gura strînsă Și să tăceți ca pămîntul Ca să ne-auziți cuvîntul. TEODORESCU, P. P. 169. ♦ Apropiat tare, lipit. Pe urmă Tanța rămase dreaptă, cu picioarele strînse, numai în cămașa scurtă. REBREANU, R. I 247. 5. (Despre pînză, hîrtie, fire etc.) Cu marginile adunate laolaltă; înfășurat, îndoit, împăturit. În sfîrșit venea duiumul oastei: trăsuri, bagaje, pedestrași, șleahtă pospolită, amestecați în neregulă, cu steagurile strînse. NEGRUZZI, S. I 167. Teie-ntinse, Gheme strînse (Bostanul). ȘEZ. IV 47. 6. (Despre ființe) Ghemuit, zgîrcit; contractat. Fata doarme pe brînci, ori strînsă, făcută ghem. ISPIRESCU, L. 394. • Expresia: Cu inima strînsă = stăpînit de emoție (mai ales de teamă, supărare, grijă). Fata îl privi cu inima strînsă, își mușcă degetele gata să izbucnească iar. BART, E. 337. Cu inima strînsă de grijă, mergea prin mulțime. ANGHEL-IOSIF, C. L. 32. Maria! șopti el cu inima strînsă. EMINESCU, N. 71. II. 1. (Despre lucruri) Adunat la un loc, îngrămădit; făcut movilă. Cine trage acolo? O tăcere mare încremeni obrazurile. – Cine? întrebă iar bătrînul, arătînd spre baionetele strînse snop la ușă. CAMILAR, N. I 73. Văzu înainte-i o muiere năltuță și mlădioasă, c-o floare galbenă în părul strîns cunună. SADOVEANU, O. VIII 225. ♦ (Despre cereale) Recoltat, cules. 2. (Despre bani, avuții) Agonisit, economisit, acumulat, pus deoparte. Un zgîrcit odată, cînd era să moară, Se tîrî cu-ncetul la strînsa-și comoară, Și-ncepu cu galbeni gîtul să-și îndoape. PANN, P. vezi II 122. 3. (La plural , despre mai multe ființe) Care s-au adunat, care s-au întrunit la un loc sau în jurul cuiva. Cînd, acum mai bine de 100 de ani, Marx și Engels, redactînd «Manifestul Partidului Comunist», au fundamentat în mod genial principiile de bază ale socialismului științific, comunismul era o teorie răspîndită în rîndul cîtorva cercuri de muncitori înaintați, strînși în «Liga comuniștilor». CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 338, 1/1. 4. Așezat la loc sigur. Cum ajunge în dreptul podului, scoate cele două carboave de unde le avea strînse și dă una. CREANGĂ, P. 299. Harap-Alb își aduce atunci aminte de aripa cea de furnică, o scoate de unde-o avea strînsă, apoi scapără și-i dă foc cu o bucățică de iască aprinsă. id. ib. 263. ♦ Pus în ordine; dereticat. [Îl va duce] pe puntea strîmbă la mese strînse, la făclii stînse. ȘEZ. I 179. Forme diferite ale cuvantului strins: strins-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRÎNS: STRÎNS1 adverb 1. (Indică gradul cel mai înalt al unei acțiuni) a) (Pe lîngă verbele «a lega», «a înnoda») Foarte tare (ca să nu se mai poată desface). Dănilă leagă strîns, c-un ștergari gros, de cîlți, ochii și urechile dracului, ca la «baba- oarba». CREANGĂ, P. 55. Trăsei sabia; dar patru alții, ce nu se arătaseră încă, mă apucară pe la spate, îmi luară armele și mă legară strîns. BOLINTINEANU, O. 301. Deci mai lărgind borta aceea iarăși cu altă piatră, i-au pus coadă legîndu-o cu frînghioare, atîta de strîns încît părea că ar fi pironită. DRĂGHICI, R. 53. • figurat Succesele științei sovietice sînt strîns legate de practica construirii comunismului, de electrificarea țării, de automatizarea proceselor de producție, de creșterea neîncetată a tehnicii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2603. b) (Pe lîngă alte verbe) Foarte mult, cu toată puterea, puternic. Amîndoi rămîneau în prag și se făceau că-și curăță puștile, ca să nu li se vadă ochii. Zilele acelea i-au apropiat strîns. CAMILAR, N. I 28. O mînă era strîns apăsată pe inimă, ea comprima convulsiv durerea ce o simțea acolo. EMINESCU, N. 77. Așa uimiți, cuprinși, ne lipim strîns unul de altul. NEGRUZZI, S. I 77. 2. (Rar) Cu strictețe; strict, întocmai. Pepelea i-au împlinit strîns poronca, și nici o casă n-au rămas necălcată și nechemată de dînsul. SBIERA, P. 13. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRÎNS: STRÎNS2 substantiv neutru 1. Strîngere (I 2). De vei îndrăzni verb reflexiv:eo vorbă, o s-o auz; un semn din ochi, o să-l văz; un gest, un semn, un strîns de mînă, o să-l simț. NEGRUZZI, S. III 431. Dragostea din ce-i făcută?... Din clipitul ochilor Și din strînsul mînilor. HODOȘ, P. P. 33. Dacă-i verb reflexiv:un drăguț al ei... răpede-i mai dă și-un strîns în brațe. ȘEZ. III 179. 2. Adunarea recoltei; cules. Avea doar doi oameni de credință, care-i păzeau bunurile... Domnul avocat Emil Sava, pentru acte, contracte și chestii de judecată, Ilie Sacară, pentru sămănatul și strînsul cîmpului. C. PETRESCU, R. DR. 97. ♦ verb reflexiv:emea, timpul, momentul culesului. Era în luna lui august pe la strînsul pînei, cînd tata primi scrisoarea de la Bujor. GANE, N. I 159. Și mi-i mult, Mîndruțo, mult, Și-i mult de la strîns de fîn. HODOȘ, P. P. 52. 3. Adunarea unor lucruri împrăștiate, risipite. Sabina, încetează odată! o mustră sever Elena Lipan, ajutînd pe Catinca la strînsul tacîmurilor. C. PETRESCU, C. vezi 94. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRÎNS: STRÎNS adjectiv, adverb 1. adjectiv încordat, înstrunat, întins, strunit. (Arc strins.) 2. adverb scurt. (Apucă iapa strins de căpăstru.) 3. adjectiv încleștat. (Cu pumnii strins.) 4. adjectiv împăturit, îndoit, pliat, (popular) păturit. (O coală de hîrtie strins.) 5. adjectiv contractat, retractat, zgîrcit. (Țesut strins.) 6. adjectiv chircit, contractat, ghemuit, închircit, zgîrcit, (popular) ciuciulit, stîrcit, (regional) tîmbușit, (Olt., Banat și Transilvania) zgulit. (Om strins de durere.) 7. adjectiv ghemuit, (Moldova) încinchit. (Stă strins.) 8. adjectiv compact, des. (Mergeau în rînduri strins.) 9. adjectiv adunat, apropiat. (Cu picioarele strins.) 10. adjectiv îngust, strîmt, (franțuzism) colant. (Pantaloni strins.) 11. adjectiv apropiat, intim. (Relații strins.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRÎNS: STRÎNS s. I. 1. legare, legat, strîngere. (strins nojițelor la opinci.) 2. încingere, încins, înfășurare, înfășurat, strîngere. (strins brîului pe talie.) 3. înșurubare, strîngere. (strins piuliței.) 4. încleștare, strîngere, (învechit) strînsoare. (strins dinților.) 5. împăturire, îndoire, pliere, strîngere, (rar) pliaj, (popular) păturire. (strins unei scrisori.) II. 1. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strîngere, (Transilvania și prin Maramures și Banat) suretiu. (strins viei.) 2. adunare, colectare, strîngere. (strins laptelui din sat.) 3. încasare, percepere, strîngere. (strins taxelor.) 4. culegere, cules, ridicare, ridicat, strîngere. (strins unei hîrtii de pe jos.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strîns: strîns adjectiv verbal ADUNĂTOR. APĂSAT. ASPRU. COERENT. COMPRIMAT. CONCENTRAT. CONCIS. CRUȚĂTOR. ECONOM. LACONIC. LAPIDAR. PĂSTRĂTOR. PRESAT. RESTRÎNS. RIGUROS. SCURT. SEVER. SISTEMATIC. STRAȘNIC. STRICT. STRÎNGĂTOR. SUCCINT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru strîns: 2) strîns, -ă adjectiv Bolnav de boala strînsuluĭ. Strîns cu ușa, 1. prins așa în cît să nu poată nega; 2. slab, cu fața îngustă (iron.). Forme diferite ale cuvantului strins: strins-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strîns: strîns substantiv verbal COLICĂ. CRAMPĂ. ÎMBRĂȚIȘARE. ÎMBRĂȚIȘAT. ÎNLĂNȚUIRE. SPASM. STRÎNGERE. TETANIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru strîns: 1) strîns n., plural urĭ. Acțiunea de a strînge: strînsul grînilor. Fălcariță. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRINS' STRINGOCEFÁLstringsștringuitúrăSTRINITÁTESTRÎNSstrî́nsăstrînsătúrăstrînsoárestrî́nște |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strîns Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strîns dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Arc strîns. Apucă iapa strîns de căpăstru. Cu pumnii strîns. O coală de hîrtie strîns. Țesut strîns. Om strîns de durere. Stă strîns. Mergeau în rînduri strîns. Cu picioarele strîns. Pantaloni strîns. Relații strîns. Strîns nojițelor la opinci. Strîns brîului pe talie. Strîns piuliței. Strîns dinților. Strîns unei scrisori. Strîns viei. Strîns laptelui din sat. Strîns taxelor. Strîns unei hîrtii de pe jos. |
GRAMATICA cuvântului strîns? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strîns. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strîns poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE strîns? Vezi cuvântul strîns desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strîns?[ strîns ] Se pare că cuvântul strîns are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strîns Inţelegi mai uşor cuvântul strîns dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Strînși în brațe = îmbrățișați A fi strîns la mînă sau la pungă sau a fi cu mîna strînsă = a cheltui cu cumpătare, a fi socotit la bani Rînduri strînse = rînduri dese Economie strînsă = economie severă Viață strînsă = viață modestă, trăită în cerc restrîns și cu mari economii Strîns cu ușa = constrîns, strîmtorat, silit să facă ceva împotriva voinței sale ♦ Expresia: A-și ține gura strînsă = a tăcea din gură Cu inima strînsă = stăpînit de emoție mai ales de teamă, supărare, grijă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu sau de predilecție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
