|
Strî́ngere [ strî́-nge-re ] VEZI SINONIME PENTRU strî́ngere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stringere în mai multe dicționareDefinițiile pentru stringere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRÎ́NGERE: STRÎ́NGERE, strîngeri, substantiv feminin Faptul de a (se) strînge. I. 1. Legare strînsă; înnodare, fixare. Strîngerea nodului. ♦ figurat Întărire, consolidare. În strîngerea legăturilor partidului cu masele, un rol important sînt chemate să joace organizațiile de masă – sindicatele, U.T.M., sfaturile populare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 8, 30. Cluburile constituie unul din cele mai importante mijloace de strîngere a legăturilor organizațiilor de partid și sindicale cu masa largă a muncitorilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698. 2. Apăsare (în mînă, în brațe). Strîngere de mînă = faptul de a strînge cuiva mîna,în semn de salut prietenesc. Te anunț la verb reflexiv:eme. Pînă atunci, o strîngere de mînă. CARAGIALE, O. VII 7. Cîteva vorbe, o strîngere de mînă și dispărea iar în parfumatul ei ietac, împlînd nopțile cu dulci și neuitate visuri. EMINESCU, N. 59. Strîngere în brațe = îmbrățișare. Cu geana ta m-atinge pe pleoape, Să simt fiorii strîngerii în brațe. EMINESCU, O. I 120. 3. Ghemuire, zgîrcire; contractare. • Expresia: (Cu) strîngere de inimă = (cu un) puternic sentiment de durere, de teamă, de spaimă. Cu strîngere de inimă, Constantin a aflat, după Crăciun, ziua sorocită de Badea pentru nunta-i cu Frusina. GALACTION, O. I 128. Îmi veni atunci o grozavă strîngere de inimă, dar mă stăpînii. GANE, N. III 49. Dar aste două zile cum am trăit eu?... Ce strîngere continuă de inimă! ce frică! ce tortură! CARAGIALE, O. I 162. II. 1. Adunare la un loc a unor lucruri (pentru a face provizii); îngrămădire. ♦ Adunarea grînelor, a fructelor etc.; cules. Experiența din anii trecuți ne arată că fără o muncă politică de masă temeinic pregătită nu poate fi asigurată strîngerea la timp a recoltei. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 2/5. 2. Economisire, acumulare (de bani, de bunuri materiale). ♦ Percepere, încasare. Strîngerea dijmei. 3. Adunare (I 1), colectare. Membri ai comisiunii însărcinate cu strîngerea voturilor și tragerea scrutinului. GHICA, A. 782. 4. (Învechit) Recrutare. Atuncea au fost la noi în țară... dese strîngeri de oști. SADOVEANU, O. I 559. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRÎNGERE: STRÎNGERE s. I. 1. legare, legat, strîns. (stringere nojițelor la opinci.) 2. încingere, încins, înfășurare, înfășurat, strîns. (stringere brîului pe talie.) 3. înșurubare, strîns. (stringere piuliței.) 4. încleștare, strîns, (învechit) strînsoare. (stringere dinților.) 5. îmbrățișare, îmbrățișat, înlănțuire, (astăzi rar) strîns, strînsoare, strînsură. (stringere celor doi îndrăgostiți.) 6. împăturire, îndoire, pliere, strîns, (rar) pliaj, (popular) păturire. (stringere unei scrisori.) 7. contractare, contracție, zgîrcire, (învechit) strînsoare, zgîrcitură. (stringere a unui mușchi.) 8. chircire, contractare, ghemuire, închircire, zgîrcire. (stringere cuiva din cauza durerilor.) 9. consolidare, întărire, (figurat) cimentare. (stringere relațiilor economice.) II. 1. acumulare, adunare, concentrare, înmagazinare. (stringere de bunuri.) 2. acumulare, adunare, tezaurizare. (stringere de valută.) 3. agonisire, economisire. (stringere de bani albi pentru zile negre.) 4. adunare, convocare, întrunire, reunire. (stringere oamenilor la ședință.) 5. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strîns, (Transilvania și prin Maramures și Banat) suretiu. (stringere produselor cîmpului.) 6. adunare, colectare, strîns. (stringere laptelui din sat.) 7. încasare, percepere, strîns. (stringere taxelor.) 8. culegere, cules, ridicare, ridicat, strîns. (stringere unei hîrtii de pe jos.) 9. adunare, colecționare, culegere. (stringere unor texte populare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru strîngere: strîngére forme Acțiunea de a saŭ de a se strînge. Strîngere de inimă, întristare adîncă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRINGERE' STRÎNGESTRINGÉNDOSTRINGÉNTSTRINGÉNȚĂstrîngérestríngherSTRINGOCEFÁLstringsștringuitúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strîngere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strîngere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Strîngere nojițelor la opinci. Strîngere brîului pe talie. Strîngere piuliței. Strîngere dinților. Strîngere celor doi îndrăgostiți. Strîngere unei scrisori. Strîngere a unui mușchi. Strîngere cuiva din cauza durerilor. Strîngere relațiilor economice. Strîngere de bunuri. Strîngere de valută. Strîngere de bani albi pentru zile negre. Strîngere oamenilor la ședință. Strîngere produselor cîmpului. Strîngere laptelui din sat. Strîngere taxelor. Strîngere unei hîrtii de pe jos. Strîngere unor texte populare. |
GRAMATICA cuvântului strîngere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strîngere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strîngere poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE strî́ngere? Vezi cuvântul strî́ngere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strî́ngere?[ strî́-nge-re ] Se pare că cuvântul strî́ngere are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strîngere Inţelegi mai uşor cuvântul strîngere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeStrîngere de mînă = faptul de a strînge cuiva mîna,în semn de salut prietenesc Strîngere în brațe = îmbrățișare Cu strîngere de inimă = cu un puternic sentiment de durere, de teamă, de spaimă |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Anofel, anofeli, adjectiv în sintagma țânțar anofel?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|