 | as |
|
| Strîmba [ strîm-ba ] VEZI SINONIME PENTRU strîmba PE ESINONIME.COM definiția cuvântului strimba în mai multe dicționareDefinițiile pentru strimba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRÎMBA: STRÎMBÁ, strîmb, verb I. 1. tranzitiv A face să nu mai fie drept, a da o poziție strîmbă, a îndoi, a încovoia, a curba. De ești tu așa de voinic, îndreaptă copacii cei strîmbi, dar nu strîmba încă și pe cei drepți! SBIERA, P. 80. Cum mergea prin codru, dă peste un om care nu făcea alta decît copacii ce erau drepți îi strîmba, iar pe cei strîmbi îi îndrepta. ȘEZ. II 201. 2. tranzitiv A face să devieze de la poziția normală, a apleca într-o parte. În grabă atinse pălăria unei cucoane bătrîne și i-o strîmbă pe cap. BASSARABESCU, vezi 15. • Expresia: A strîmba (cuiva) fălcile = a lovi puternic pe cineva în obraz. Ian auzi-l, mai degrabă i-ai putea strîmba fălcile decît vorba. CREANGĂ, P. 164. A strîmba (cuiva) gîtul = a suci cuiva gîtul, vezi suci. Tu să mi-o prinzi, cum ți-i meșteșugul, și să-i strîmbi gîtul oleacă, să se învețe ea de altă dată a mai purta lumea pe degete. CREANGĂ, P. 267. A-și strîmba gîtul (sau reflexiv) a i se strîmba cuiva gîtul = a ține capul sau gîtul într-o poziție forțată, sucită (pentru a putea privi într-o anumită direcție). Să nu te doară gîtul strîmbîndu-l într-una după ei. PAS, Z. I 189. Săgeata celui mic se urcă în înaltul cerului. Li se strîmbaseră gîturile uitîndu-se după dînsa. ISPIRESCU, L. 211. 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A se schimonosi la față (ca expresie a unui sentiment de durere, nemulțumire, dispreț etc.). (Nae, strîmbîndu-se:) – Mița aici? Nu i-ai spus că nu sînt acasă și că vin tîrziu? CARAGIALE, O. I 198. Ce prost lucru! striga Pandora, scîrbită și strîmbîndu-se. ISPIRESCU, U. 94. • Expresia: A se strîmba de rîs = a face haz mare, a se prăpădi de rîs. • intranzitiv (Urmat de o determinare restrictivă introdusă prin prepoziție «din») Cînd strîmbi așa din buze, parcă ești Boțocan. C. PETRESCU, C. vezi 116. (expresie) A strîmba din nas = a-și arăta nemulțumirea, dezaprobarea sau disprețul (față de ceva sau de cineva) printr-o mișcare caracteristică a feței. Gică Elefterescu strîmbase la început din nas, cînd își văzuse casa transformată în dancing intermitent. C. PETRESCU, C. vezi 178. Și dînsa strîmbă nițel din nas. Pasămite, îi venise și ei miros de pîrleala pieilor. ISPIRESCU, L. 214. ♦ tranzitiv A-și schimonosi, a-și deforma figura. Radu era palid la față. Deodată tresări prin vis și-și strîmbă fața, scîncindu-se într-un plîns uscat, ca un copil ce s-a speriat prin somn. VLAHUȚĂ, O. A. 108. • (Subiectul este gestul, mișcarea care schimonosește) Vasile stătea cu pumnii în obraji, ceea ce îi strîmba trăsăturile și-i schimonosea, gura. DUMITRIU, N. 252. ♦ tranzitiv A imita pe cineva în batjocură. Își aducea aminte ce rîs impertinent avea la început, la lecțiile lui, și cum îl strîmba și-i reproducea gesturile, pe cînd el vorbea. VLAHUȚĂ, O. A. III 37. Sașa sărea șchiopătînd și strîmbîndu-mă. NEGRUZZI, S. I 60. ♦ A face mofturi, a se fandosi. Hai, mănîncă, nu te mai strîmba atîta. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRÎMBA: STRÎMBA verb 1. a (se) deforma, (popular și fam.) a (se) scofîlci. (Un obiect care s-a strimba.) 2. a (se) deforma, a (se) scîlcia, (Moldova) a (se) scrombăi. (Pantofii s-au strimba prin uzură.) 3. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, (popular și fam.) a (se) hîi, (regional) a (se) șoldi. (Stîlpul de telegraf s-a strimba.) 4. (prin Transilvania) a (se) jimba. (I s-au strimba picioarele.) 5. a (se) cocoșa, a (se) curba, a (se) încovoia, a (se) îndoi. (I s-a strimba de tot spinarea sub povară.) 6. a (se) deforma, a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluți, a (se) urîți, (popular și fam.) a (se) scălîmbăia, a (se) scofîlci, (popular) a (se) hîzi, (Moldova și Bucovina) a (se) șonți, (învechit) a (se) grozăvi. (S-a strimba de tot în urma accidentului.) 7. a se maimuțări, a se poci, a se schimonosi, (rar) a se maimuți, (popular și fam.) a se scălîmbăia, (regional) a se zgîmboi. (Nu te mai strimba atîta!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strîmba: strîmba verb vezi ALTERA. CONTRAFACE. DEFORMA. DENATURA. ESCAMOTA. FALSIFICA. MĂSLUI. MISTIFICA. RĂSTĂLMĂCI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRIMBA' striínSTRIIÓRSTRÎ́JNICSTRÎMBSTRÎMBÁstrîmbarSTRÎMBARESTRÎMBÁTstrîmbătáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strîmba Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strîmba dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un obiect care s-a strîmba. Pantofii s-au strîmba prin uzură. Stîlpul de telegraf s-a strîmba. I s-au strîmba picioarele. I s-a strîmba de tot spinarea sub povară. S-a strîmba de tot în urma accidentului. Nu te mai strîmba atîta!. |
GRAMATICA cuvântului strîmba? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strîmba. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strîmba poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE strîmba? Vezi cuvântul strîmba desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strîmba?[ strîm-ba ] Se pare că cuvântul strîmba are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strîmba Inţelegi mai uşor cuvântul strîmba dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A strîmba cuiva fălcile = a lovi puternic pe cineva în obraz A strîmba cuiva gîtul = a suci cuiva gîtul, vezi suci A-și strîmba gîtul sau reflexiv a i se strîmba cuiva gîtul = a ține capul sau gîtul într-o poziție forțată, sucită pentru a putea privi într-o anumită direcție A se strîmba de rîs = a face haz mare, a se prăpădi de rîs Expresie A strîmba din nas = a-și arăta nemulțumirea, dezaprobarea sau disprețul față de ceva sau de cineva printr-o mișcare caracteristică a feței |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Plan radical?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
