eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stricatel


GRAMATICĂSILABE
Stricăţel [ stri-că-ţel ]
VEZI SINONIME PENTRU stricăţel PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului stricatel în mai multe dicționare

Definițiile pentru stricatel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRICĂȚEL:
STRICĂȚÉL, -ÍCĂ, stricăței, -ele, adjectiv Diminutiv al lui stricat; cu moravuri corupte.
♦ Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (în urma vărsatului negru). Foaie verde de-un agud, Cîte puice am avut Numai una mi-am lăsat, Stricățică de varsat. ȘEZ. I 212. Că mi-e badea fermecat. Dar cine l-au fermecat?... O nevastă cu barbat, Stricățică de varsat Și cu haz la sărutat. SEVASTOS, C. 46.
Forme diferite ale cuvantului stricatel: -ÍcĂ
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STRICĂȚEL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRICĂȚEL:
STRICĂȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ, stricăței, -ele, adjectiv Diminutiv al lui stricat2 (7); (cam) depravat, corupt.
♦ (popular) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (în urma vărsatului).

– Strica + sufix -ățel.
Forme diferite ale cuvantului stricatel: stricatel-eÁ -ÍcĂ
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STRICĂȚEL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRICĂȚEL:
STRICĂȚEL, -EÁ, -ÍCĂ, stricăței, -ele, adjectiv Diminutiv al lui stricat (7); (cam) depravat, corupt.
♦ (popular) Cu obrazul acoperit de mici cicatrice (în urma vărsatului).

– Strica + sufix -ățel.
Forme diferite ale cuvantului stricatel: stricatel-eÁ -ÍcĂ
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

stricățel
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stricățel:
stricățél adjectiv masculin, plural stricățéi; forme singular stricățícă/stricățeá, plural stricățéle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

stricățel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stricățel:
!stricățél adjectiv masculin, plural stricățéi; forme stricățícă, plural stricățéle
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'STRICATEL'
ștricárSTRICÁRESTRICÁTSTRICÁTĂSTRICĂȚELstricățéscstricățíSTRICĂȚÍREstricățív

GRAMATICA cuvântului stricățel?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stricățel.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul stricățel poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul stricățel sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE stricăţel?
Vezi cuvântul stricăţel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stricăţel?
[ stri-că-ţel ]
Se pare că cuvântul stricăţel are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Casă de ajutor reciproc?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mijloc de prevenție specială, prevăzut de legea penală și folosit față de infractorii care prezintă pericol
cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; prin extensie fără a face zgomot, tiptil
asociație benevolă a unor angajați sau pensionari, creată pentru acordarea de împrumuturi și de ajutoare membrilor ei din fondurile obținute din depunerile lor lunare
a înteți focul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app