 | as |
|
| Strecura [ stre-cu-ra ] VEZI SINONIME PENTRU strecura PE ESINONIME.COM definiția cuvântului strecura în mai multe dicționareDefinițiile pentru strecura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a strecura (forma la infinitiv) A strecura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRECURA: STRECURÁ, strecór, verb I. 1. tranzitiv A trece un lichid printr-o strecurătoare, printr-o sită, printr-o țesătură pentru a-l separa de părticelele solide sau de corpuri străine și pentru a-l limpezi, a-l face omogen. 2. reflexiv (Despre lichide) A curge (câte puțin) printr-o crăpătură, printr-un loc îngust; a picura, a se prelinge. 3. reflexiv și tranzitiv A pătrunde sau a face să pătrundă printr-un desiș, printr-un loc strâmt, greu accesibil. 4. reflexiv A intra, a ieși sau a se deplasa, a trece pe furiș, fără să facă zgomot și fără să fie observat; a se furișa. ♦ tranzitiv A așeza undeva un lucru ori a introduce undeva pe cineva sau ceva cu mișcări ușoare, pe nesimțite. ♦ tranzitiv figurat A spune cuiva ceva în mod discret sau în treacăt. 5. reflexiv A se infiltra în mijlocul unui grup (omogen) de oameni, având grijă să nu fie observat. 6. reflexiv A trece pe rând și pe nesimțite, a se perinda; figurat (despre unități de timp) a trece, a se scurge. – Probabil din s- + trece (după spânzura, vântura etc.). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRECURA: STRECURÁ, strecór, verb I. 1. tranzitiv A trece un lichid printr-o strecurătoare, printr-o sită, printr-o țesătură pentru a-l separa de părticelele solide sau de corpuri străine și pentru a-l limpezi, a-l face omogen. 2. reflexiv (Despre lichide) A curge (câte puțin) printr-o crăpătură, printr-un loc îngust; a picura, a se prelinge. 3. reflexiv și tranzitiv A pătrunde sau a face să pătrundă printr-un desiș, printr-un loc strâmt, greu accesibil. 4. reflexiv A intra, a ieși sau a se deplasa, a trece pe furiș, fără să facă zgomot și fără să fie observat; a se furișa. ♦ tranzitiv A așeza undeva un lucru ori a introduce undeva pe cineva sau ceva cu mișcări ușoare, pe nesimțite. ♦ tranzitiv figurat A spune cuiva ceva în mod discret sau în treacăt. 5. reflexiv A se infiltra în mijlocul unui grup (omogen) de oameni, având grijă să nu fie observat. 6. reflexiv A trece pe rând și pe nesimțite, a se perinda; figurat (despre unități de timp) a trece, a se scurge. – latina *extracolare (< latina colare). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRECURA: STRECURA verb 1. a se infiltra, a pătrunde, (livresc) a se insinua. (Apa se strecura în zidărie.) 2. a se scurge. (Lichidul se strecura prin fisura vasului.) 3. a se fofila, a se furișa, (învechit și regional) a se șterge, (Transilvania) a se fîștica, (Moldova și Bucovina) a se șupuri, (învechit) a se fura, (figurat) a se prelinge. (S-a strecura neobservat afară.) 4. a se furișa, (rar) a se prefira. (Lumina se strecura prin arbori.) 5. a pătrunde, a răzbate. (Frigul se strecura în casă.) 6. a scăpa. (În text s-au strecura cîteva erori de tipar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strecura: strecurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu strecór, persoana a treia singular: el / ea și plural strecoáră, persoana întâi plural: noi strecurăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural strecoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strecura: strecurá (a strecura) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu strecór, 3 strecoáră, persoana întâi plural: noi strecurắm; conjunctiv prezent 3 să strecoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRECURA: STRECURÁ verb vezi eschiva, fugi, pritoci, scăpa, sufla, sustrage, șopti. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strecura: strecura verb vezi ESCHIVA. FUGI. PRITOCI. SCĂPA. SUFLA. SUSTRAGE. ȘOPTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru strecură: strécură, strécuri, substantiv feminin (regional) strecurătoare, răvar, sitișcă. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru strecură: strécură, substantiv feminin – vezi străcură. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRECURA' strecnéscȘTRECUÍȘTRECUÍREȘTRECUÍTSTRECURÁSTRECURÁRESTRECURÁTSTRECURĂTOÁRESTRÉDE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strecură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strecură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Apa se strecură în zidărie. Lichidul se strecură prin fisura vasului. S-a strecură neobservat afară. Lumina se strecură prin arbori. Frigul se strecură în casă. În text s-au strecură cîteva erori de tipar. Lumina se strecură printre frunze. Strecurá a strecură verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu strecór, 3 strecoáră, persoana întâi plural: noi strecurắm; conjunctiv prezent 3 să strecoáre. |
GRAMATICA cuvântului strecură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strecură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strecură poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE strecura? Vezi cuvântul strecura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strecura?[ stre-cu-ra ] Se pare că cuvântul strecura are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strecură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Forme în sintagma galbenă de odobești?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul strecura se conjugă: ei ele strecoáră
