eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stranuta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Strănuta [ stră-nu-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU strănuta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului stranuta în mai multe dicționare

Definițiile pentru stranuta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a strănuta
Verbul: a strănuta (forma la infinitiv)
A strănuta conjugat la timpul prezent:
  • eu strănut
  • tu strănuți
  • el ea strănută
  • noi strănutăm
  • voi strănutați
  • ei ele strănută
VEZI VERBUL a strănuta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂNUTA:
STRĂNUTÁ, strănút, verb

I. intranzitiv

1. (Despre oameni și unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas și pe gură, aerul din plămîni, printr-o mișcare bruscă și involuntară a mușchilor expiratori. Un țap... scutura din cap și strănuta disperat. HOGAȘ, M. N. 201. Nu știu cum s-a făcut, că ori chersinul a crăpat, ori cumătrul a strănutat. CREANGĂ, P. 24.
       • Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul.

2. (Rar, despre cai) A forăi. Caii au strănutat cu putere în iarbă, unii mai aproape, alții mai încolo, pe urmă s-au alinat, rămînînd neclintiți. SADOVEANU, forme J. 539.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

strănuta
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru strănuta:
strănutá (-t, át), verb

– A elimina cu zgomot aerul din plămîni pe nas și pe gură.

– Variante stărnuta, strenuta. Mr. stărnut(are). latina sternūtāre (Meyer, albaneză St., IV, 120; Pascu, I, 161; REW 8250), conform italiana starnutare, ( vezi italiana stranutare, sicil. stranutari, friul. stranudá), prov., cat., spaniolă estornudar, limba franceza éternuer. Lipsește în Transilvania de V (ALR, I, 78).

– derivat strănut (variantă strănutat, strănutătură), substantiv feminin (acțiunea de a strănuta, zgomotul produs).
Forme diferite ale cuvantului stranuta: stranuta-t stranutaát

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

STRĂNUTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂNUTA:
STRĂNUTÁ, strănút, verb

I. intranzitiv (Despre oameni și unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gură, aerul din plămâni, printr-o mișcare bruscă și involuntară a mușchilor expiratori.
       • Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul.

– latina sternutare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STRĂNUTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂNUTA:
STRĂNUTÁ, strănút, verb

I. intranzitiv (Despre oameni și unele animale) A elimina cu zgomot, pe nas sau pe gură, aerul din plămâni, printr-o mișcare bruscă și involuntară a mușchilor expiratori.
       • Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul.

– latina sternutare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STRĂNUTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂNUTA:
STRĂNUTA verb (popular) a străfiga, (regional) a pîrșni, (prin Banat) a zdrăvăna. (E răcit și stranuta.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

strănuta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strănuta:
strănutá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu strănút, persoana a treia singular: el / ea și plural strănútă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

strănuta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strănuta:
strănutá (a stranuta) verb, indicativ prezent 3 strănútă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'STRANUTA'
stránțăstrântorístrăntunecáSTRĂNÚTSTRĂNUTÁSTRĂNUTÁRESTRĂNUTÁTSTRĂNUTĂTOÁREstrănutătór

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strănuta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strănuta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
E răcit și strănuta.
E răcit și strănuta.
Strănutá a strănuta verb, indicativ prezent 3 strănútă.

GRAMATICA cuvântului strănuta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strănuta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strănuta poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul strănuta sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul strănuta se conjugă: ei ele strănútă

CUM DESPART ÎN SILABE strănuta?
Vezi cuvântul strănuta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strănuta?
[ stră-nu-ta ]
Se pare că cuvântul strănuta are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL strănuta
Inţelegi mai uşor cuvântul strănuta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul
Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul
Praf de strănutat = substanță medicamentoasă iritantă, care provoacă strănutul

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strănuta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cămășuiala piloților?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
computer familial
acid obținut prin oxidarea unor sorturi de zahăr și de amidon
tub metalic folosit pentru confecționarea piloților2 de beton
a dormi sau a mânca zdravăn, strașnic, mult
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app