 | as |
|
| Strămutare [ stră-mu-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU strămutare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stramutare în mai multe dicționareDefinițiile pentru stramutare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂMUTARE: STRĂMUTÁRE, strămutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) strămuta. 1. Mutare, dislocare. Amîndoi învățătorii și preotul, de douăzeci de ani făceau politica partidului de la guvern. Aveau legături vechi cu oamenii; o strămutare de voturi cerea muncă anevoioasă și tenace. C. PETRESCU, Î. II 142. 2. (În locuţiune adverbiala) Fără (de) strămutare = fără putință de schimbare sau de modificare (a unei hotărîri). Acest călugăr... l-a hotărît, fără de strămutare, să se dacă... să se călugărească. GALACTION, O. I 86. Ori că mă va opri, sau că îmi va lăsa voie de a tipări istoria mea, am judecat fără strămutare de a cere ca să mă întorc în Moldova în viitoarea iarnă. KOGĂLNICEANU, S. 105. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂMUTARE: STRĂMUTÁRE, strămutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) strămuta și rezultatul ei. ♦ (juridic) Trimitere a unui proces de la o instanță la alta de același grad sau de la un organ de urmărire penală la altul, prin dispoziția organului superior. – vezi strămuta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂMUTARE: STRĂMUTÁRE, strămutări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) strămuta și rezultatul ei. ♦ Trimitere a unui proces de la o instanță la alta de același grad sau de la un organ de urmărire penală la altul. – vezi strămuta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂMUTARE: STRĂMUTARE s. 1. dislocare. (stramutare unei populații.) 2. deplasare, mutare. (stramutare cuiva dintr-un loc în altul.) 3. mutare, mutat, permutare, permutație, strămutat, transfer, transferare. (stramutare lui cu serviciul la Bacău.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRĂMUTARE: STRĂMUTÁRE substantiv verbal metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strămutare: strămutare substantiv verbal METAMORFOZARE. METAMORFOZĂ. MODIFICARE. PREFACERE. PRESCHIMBARE. SCHIMBARE. TRANSFORMARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru strămutare: strămutare forme 1. bold de înțepat vitele; 2. cracă subțire și fragedă. [Dela strămur = latina STIMULUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strămutare: strămutáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat strămutării; plural strămutări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strămutare: strămutáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat strămutắrii; plural strămutắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRAMUTARE' strămuráșstrămureáSTRĂMUTÁstrămutăciósSTRĂMUTÁRESTRĂMUTÁTstrămutătórSTRĂMUTĂTÚRĂSTRÁNĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strămutare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strămutare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Strămutare unei populații. Strămutare cuiva dintr-un loc în altul. Strămutare lui cu serviciul la Bacău. Strămutare unei populații. Strămutare cuiva dintr-un loc în altul. Strămutare lui cu serviciul la Bacău. |
GRAMATICA cuvântului strămutare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strămutare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strămutare poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE strămutare? Vezi cuvântul strămutare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strămutare?[ stră-mu-ta-re ] Se pare că cuvântul strămutare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL strămutare Inţelegi mai uşor cuvântul strămutare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn locuţiune adverbiala Fără de strămutare = fără putință de schimbare sau de modificare a unei hotărîri Dela strămur = latina STIMULUS |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strămutare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ganglioni limfatici?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul strămutare are forma: strămutări
