 | as |
|
| Străluminare [ stră-lu-mi-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU străluminare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului straluminare în mai multe dicționareDefinițiile pentru straluminare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂLUMINARE: STRĂLUMINÁRE, străluminări, substantiv feminin (Rar) Străfulgerare. Într-o străluminare mai scurtă decît a fulgerelor de sus, în sfîrșit îi tresărise și lui în cuget tertipul pe măsura amicului său. C. PETRESCU, A. R. 32. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂLUMINARE: STRĂLUMINÁRE, străluminări, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a strălumina; lumină puternică. – vezi strălumina. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂLUMINARE: STRĂLUMINÁRE, străluminări, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a strălumina; lumină puternică. – vezi strălumina. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru străluminare: străluminare substantiv verbal LUCIRE. LUMINĂ. SCÎNTEIERE. SCLIPIRE. STICLIRE. STRĂLUCIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru străluminare: strălumináre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat străluminắrii; plural străluminắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru străluminare: strălumináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat străluminării; plural străluminări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRALUMINARE' STRĂLUCOÁREstrălucósstrăluméscSTRĂLUMINÁSTRĂLUMINÁRESTRĂLUMINÁTstrăluminătórstrăluminézstrăluminós |
GRAMATICA cuvântului străluminare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului străluminare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul străluminare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE străluminare? Vezi cuvântul străluminare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul străluminare?[ stră-lu-mi-na-re ] Se pare că cuvântul străluminare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL străluminare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bal mascat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul străluminare are forma: străluminắri
