eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție straduitor


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Străduitor [ stră-du-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU străduitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului straduitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru straduitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂDUITÓR:
STRĂDUITÓR, -OÁRE, străduitori, -oare, adjectiv (Rar) Care se străduiește, care își dă toată osteneala să realizeze ceva; sârguincios, silitor, harnic. [ pronunție: -du-i-]

– Strădui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului straduitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STRĂDUITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂDUITÓR:
STRĂDUITÓR, -OÁRE, străduitori, -oare, adjectiv Care se străduiește, care își dă toată osteneala să realizeze ceva; sârguincios, silitor, harnic. [ pronunție: -du-i-]

– Strădui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului straduitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

străduitor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru străduitor:
străduitor adjectiv verbal ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. PERSEVERENT. RĂBDĂTOR. SILITOR. SÎRGUINCIOS. SÎRGUITOR. STĂRUITOR. TENACE. verb reflexiv:EDNIC. ZELOS.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STRĂDUITÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂDUITÓR:
STRĂDUITÓR, -OÁRE, străduitori, -oare, adjectiv (Învechit) Care se străduiește, care-și dă toată osteneala; sîrguincios, silitor, harnic.
Forme diferite ale cuvantului straduitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STRĂDUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂDUITÓR:
STRĂDUITÓR straduitoroáre (straduitoróri, straduitoroáre) rar Care se străduiește; silitor; sârguincios. /a (se) strădui + sufix straduitortor
Forme diferite ale cuvantului straduitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

străduitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru străduitor:
străduitór adjectiv masculin (silabe -du-i-), plural străduitóri; forme singular și plural străduitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

străduitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru străduitor:
străduitór (rar) (-du-i-) adjectiv masculin, plural străduitóri; forme singular și plural străduitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

străduitor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru străduitor:
străduitór, -oáre adjectiv Rar. Care se străduĭește, harnic.
Forme diferite ale cuvantului straduitor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

străduitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru străduitor:
străduitor a. care se străduește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'STRADUITOR'
STRĂDUÍSTRĂDUIÁLĂSTRĂDUÍNȚĂSTRĂDUÍRESTRĂDUITÓRSTRĂDÚȚĂȘTRAFștráfăȘTRAFALOGEA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL străduitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului străduitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
STRĂDUITÓR străduitoroáre străduitoróri, străduitoroáre rar Care se străduiește; silitor; sârguincios.
/a se strădui + sufix străduitortor.

GRAMATICA cuvântului străduitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului străduitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul străduitor poate fi: adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul străduitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE străduitor?
Vezi cuvântul străduitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul străduitor?
[ stră-du-i-tor ]
Se pare că cuvântul străduitor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL străduitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ches interjecție turcism învechit exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului osânditului a face ches?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
științele naturii, vezi natură
sutură care unește cele două oase parietale
a tăia capul cuiva – din limba turcă kes taie!
în fiecare an, mereu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app