 | as |
|
| Stemă [ ste-mă ] VEZI SINONIME PENTRU stemă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stema în mai multe dicționareDefinițiile pentru stema din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STÉMĂ, steme, substantiv feminin 1. Semn convențional distinctiv, caracteristic și simbolic, al unei țări, al unui oraș etc. sau (în orînduirile sociale bazate pe exploatare) al unei familii nobile sau al unei dinastii; emblemă, blazon. Stema Republicii Populare Romîne. ▭ Castelul în ruine domnește peste vale... și stema ce-pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mîncată e de vînturi, de soare și de apă. MACEDONSKI, O. I 23. ♦ figurat Caracteristică, specific. Din acele felurite colecțiuni, purtînd fiecare stema unei naționalități, nu e de tăgăduit că și literile și istoria s-au înavuțit. ODOBESCU, S. I 181. 2. (Învechit) Coroană, diademă. Din fundul lumii... Venit-au roiuri de-mpărați Cu stemă-n frunte. COȘBUC, P. I 55. Împăratul își scoase stema din cap și o puse în capul fiului său. ISPIRESCU, L. 312. Pe fruntea sa... Purtînd nu stema regească Ci marama țărănească. ALECSANDRI, P. III 593. • figurat Noaptea-și pune stema feerică, stelină. ALECSANDRI, P. A. 163. • Expresia: A fi cu stemă în frunte = a fi cu stea în frunte, vezi stea. Inima, bat-o pustia: să fii și cu stemă-n frunte, n-o frîngi, tot degeaba. DELAVRANCEA, S. 10. 3. (Învechit) Piatră prețioasă. Stema din cununa împărătească. DELAVRANCEA, la TDRG. 4. Semn caracteristic, pată (de altă culoare), pe care o au unele animale în frunte. Împrejuru-ne s-adună Ale curții mîndre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte. EMINESCU, O. I 101. Aduceți-mi calu-ndată, Calul meu cu stemă-n frunte, Să zbor unde Jiul plînge. BOLINTINEANU, O. 9. – plural și: stemate (HASDEU, I. vezi 238). – Variantă: steámă (TEODORESCU, P. P. 309) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STÉMĂ, steme, substantiv feminin 1. Semn convențional distinctiv, caracteristic și simbolic, al unei țări, al unui oraș, al unei dinastii etc.; emblemă, blazon. 2. Coroană, diademă. • Expresia: A fi cu stemă-n frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai deosebit, mai grozav decât alții. 3. (învechit) Piatră prețioasă. 4. Semn caracteristic, pată sau smoc de păr (de altă culoare) pe fruntea unor animale. – Din limba neogreacă stémma. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STÉMĂ, steme, substantiv feminin 1. Semn convențional distinctiv, caracteristic și simbolic, al unei țări, al unui oraș, al unei dinastii etc.; emblemă, blazon. 2. Coroană, diademă. • Expresia: A fi cu stemă-n frunte = (despre oameni) a fi (sau a se crede) mai deosebit, mai grozav decât alții. 3. (învechit) Piatră prețioasă. 4. Semn caracteristic, pată sau smoc de păr (de altă culoare) pe fruntea unor animale. – Din limba neogreacă stémma. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STÉMĂ stemae forme 1) Semn simbolic al unei țări sau al unui oraș (zugrăvit pe drapel, monede, ștampile etc.); herb; blazon. 2) Marcă de noblețe a unei familii sau dinastii; blazon; herb. 3) învechit Podoabă pe care o purtau femeile pe cap; diademă. • A fi cu stema-n frunte a se crede mai deosebit decât ceilalți. 4) învechit Piatră prețioasă. /<ngr. stémma, latina, limba franceza stemma,sl. stemas Forme diferite ale cuvantului stema: stemae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru stemă: stémă (-me), substantiv feminin – 1. (învechit) Coroană. – 2. Blazon, scut. – 3. Giuvaier. Mgr. στέμμα (Roesler 576; Murnu 52; conform Vasmer, greacă, 136), conform limba slavă (veche) stema. Sensul 3 este impropriu, datorat unei confuzii cu nestimată. – derivat înstemat, adjectiv (încornorat), învechit Forme diferite ale cuvantului stema: stema-me Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stemă: *stémă forme, plural e (vgr. și limba neogreacă stémma, cunună cu panglicĭ albe. vezi stimă 1). Coronă, diademă. Herb, blazon, marcă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STEMĂ substantiv armoarii (la plural), blazon, emblemă, (învechit) armături (la plural), herb, marcă, pavază, scut. (stema unei case princiare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STEMĂ: STÉMĂ substantiv verbal nestemată, piatră prețioasă, piatră rară, piatră scumpă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru stemă: stemă substantiv verbal NESTEMATĂ. PIATRĂ PREȚIOASĂ. PIATRĂ RARĂ. PIATRĂ SCUMPĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stemă: stémă substantiv feminin, genitiv dativ articulat stémei; plural stéme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stemă: stémă substantiv feminin, genitiv dativ articulat stémei; plural stéme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Stema: Stema, Stemat/a, -in, -iu vezi Stamate 2,4. Forme diferite ale cuvantului stema: stemat/a stema-in Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'STEMA' STELÚȚĂSTELUȚĂ-ÁLBĂSTELUȚA-FÉTEIstemSTÉMĂștemáizănSTÉMBLĂStemnicȘTEMPÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Stema Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stema dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STÉMĂ stemae forme 1 Semn simbolic al unei țări sau al unui oraș zugrăvit pe drapel, monede, ștampile etc. • A fi cu stema-n frunte a se crede mai deosebit decât ceilalți. Stema unei case princiare. Stema unei case princiare. |
GRAMATICA cuvântului Stema? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stema. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Stema poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE stemă? Vezi cuvântul stemă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stemă?[ ste-mă ] Se pare că cuvântul stemă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Stema Inţelegi mai uşor cuvântul stema dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A fi cu stemă în frunte = a fi cu stea în frunte, vezi stea A fi cu stemă-n frunte = despre oameni a fi sau a se crede mai deosebit, mai grozav decât alții A fi cu stemă-n frunte = despre oameni a fi sau a se crede mai deosebit, mai grozav decât alții |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Stema |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: frunză-de-potcă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul stemă are forma: stéme
