 | as |
|
| Steluţă [ ste-lu-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU steluţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului steluta alba în mai multe dicționareDefinițiile pentru steluta alba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELÚȚĂ, steluțe, substantiv feminin I. Diminutiv al lui stea (I 1). Dincolo de Siret se aprind focuri; steluțele sfioase încep a tremura în mările de sus. SADOVEANU, O. II 190. Zări... într-o depărtare licărind o lumină ca o steluță. ISPIRESCU, L. 395. Trei fecioare albe, nalte și frumoase... s-au nălțat în ceruri, cîntînd împreună... și ca trei steluțe se pierdură în stele. ALECSANDRI, P. I 192. • (Poetic) O, blîndă, mult duioasă și tainică lumină, În veci printre steluțe te cată al meu dor. ALECSANDRI, P. I 119. ♦ figurat Nume dat femeii iubite. vezi stea (I 1). N-am altă mîngîiere mai vie pe pămînt Decît să-nalț la tine duioasa mea gîndire, Steluță zîmbitoare dincolo de mormînt! ALECSANDRI, O. 124. ♦ figurat Scînteie. În cenușă nu licărea nici o steluță. SADOVEANU, O. III 148. II. 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). Printre florile ce vă trimit veți găsi împrăștiete mai multe floricele albastre cu o steluță galbenă în mijloc. NEGRUZZI, S. I 103. ♦ Asterisc. 2. (Mai ales la plural ) Pastă făinoasă în formă de stea, care se fierbe în supă. 3. Cusătură în formă de stea. 4. Pată albă pe fruntea unor animale. vezi stea (II 1 e). Iată că-ntr-o dumbrăvioară El zărește-o căprioară, Fiară blîndă de la munte Cu steluță albă-n frunte. ALECSANDRI, P. II 89. Mărioara se-ntîlnea C-un străin care venea Pe-un fugar sirep de munte Cu steluță albă-n frunte. id. O. 105. Vin oile de la munte Cu steluțe albe-n frunte (Carul cu nuiele). GOROVEI, C. 46. 5. figurat Fulg de zăpadă. Acum trecem prin poiene, acum trecem prin zăvoaie, Crengile-aninate-n cale ning steluțe și se-ndoaie. ALECSANDRI, O. 169. III. Plantă erbacee cu flori albe, care crește prin păduri umbroase și umede (Stellaria nemorum). • Compus: steluțe-de-munte = albumeală. Caraimanul cu țancuri ascuțite, pe brîiele cărora cresc friguroasele steluțe-de-munte. VLAHUȚĂ, la CADE. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELÚȚĂ, steluțe, substantiv feminin I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelișoară. ♦ figurat Scânteie. II. prin analogie 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). ♦ Asterisc. 2. (La plural ) Pastă făinoasă tăiată în formă de stea (care se pune în supă). 3. Cusătură în formă de stea. 4. Pată de păr alb pe fruntea unor animale. 5. Fulg de zăpadă. 6. Stea (II 2) (mică). III. 1. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori albe (Stellaria nemorum). 2. Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț. – Stele (plural lui stea) + sufix -uță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELÚȚĂ, steluțe, substantiv feminin I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelișoară. ♦ figurat Scânteie. II. prin analogie 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). ♦ Asterisc. 2. (La plural ) Pastă făinoasă tăiată în formă de stea (care se pune în supă). 3. Cusătură în formă de stea. 4. Pată de păr alb pe fruntea unor animale. 5. Fulg de zăpadă. 6. Stea (II 2) (mică). III. 1. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori albe (Stellaria nemorum). 2. Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț. – Stea + sufix -uță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELÚȚĂ stelutae forme (diminutiv de la stea) 1) Pată mică de culoare albă pe fruntea unor animale. 2) la plural Pastă făinoasă în formă de stele mici. 3) Fulg de zăpadă. 4) Cusătură în formă de stea. 5) Ochi de grăsime pe suprafața unor alimente lichide ferbinți. 6) Plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu frunze late, alungite, cu flori albe, ce crește prin locuri umbroase și umede. /stele + sufix stelutauță Forme diferite ale cuvantului steluta: stelutae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELUȚĂ s. 1. (tipografie) asterisc, stea. (steluta poate trimite la o notă aflată în josul paginii.) 2. (regional) strelici. (steluta de grăsime, în supă.) 3. (botanică; Slellaria nemorum) (regional) albumeală, bătrîniș, iarbă-moale, steaua-fetei. 4. (botanică; Erigeron alpinus și racemosus) (regional) ochiul-boului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru steluță: stelúță forme, plural e. Stea mică. Semn tipografic în formă de stea (asterisc). O plantă care crește prin pădurile umbroase și umede (stellaria nemorum, cu varietatea stellaria holostea, numită și iarbă moale). plural Tăĭețeĭ în formă de steluțe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STELUȚĂ: STELÚȚĂ substantiv verbal albumeală, albumiță, bătrâniș, bumbișor, floarea-reginei, floare-de-colț, licurici, rocoțea, scânteiuță. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru steluță: steluță substantiv verbal ALBUMEALĂ. ALBUMIȚĂ. BĂTRÎNIȘ. BUMBIȘOR. FLOAREA-REGINEI. FLOARE-DE-COLȚ. LICURICI. ROCOȚEA. SCÎNTEIUȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru steluță: steluță forme 1. asterisc; 2. bucată de sticlă în formă de stea pentru policandre; 3. plural stelișoare; 4. botanică Moldova bătrâniș. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru steluță: stelúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat stelúței; plural stelúțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru steluță: stelúță substantiv feminin, genitiv dativ articulat stelúței; plural stelúțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'STELUTA ALBA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL steluță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului steluță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STELÚȚĂ steluțăe forme diminutiv de la stea 1 Pată mică de culoare albă pe fruntea unor animale. /stele + sufix steluțăuță. Steluță poate trimite la o notă aflată în josul paginii. Steluță de grăsime, în supă. Steluțăe de grăsime, în supă. |
GRAMATICA cuvântului steluță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului steluță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul steluță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE steluţă? Vezi cuvântul steluţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul steluţă?[ ste-lu-ţă ] Se pare că cuvântul steluţă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL steluță Inţelegi mai uşor cuvântul steluță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Compus: steluțe-de-munte = albumeală Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL steluță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Foaie de observație?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul steluță are forma: stelúțe
