 | as |
|
| Stăvilire [ stă-vi-li-re ] VEZI SINONIME PENTRU stăvilire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stavilire în mai multe dicționareDefinițiile pentru stavilire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STĂVILIRE: STĂVILIRE s. 1. barare, zăgăzuire. (stavilire apei.) 2. îndiguire, zăgăzuire. (stavilire malului unei ape.) 3. împiedicare, înfrînare, oprire. (stavilire avîntului tineresc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STĂVILIRE: STĂVILÍRE, stăviliri, substantiv feminin Acțiunea de a stăvili și rezultatul ei; zăgăzuire; figurat împiedicare, oprire. – vezi stăvili. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STĂVILIRE: STĂVILÍRE, stăviliri, substantiv feminin Acțiunea de a stăvili și rezultatul ei; zăgăzuire; figurat împiedicare, oprire. – vezi stăvili. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STĂVILIRE: STĂVILÍRE, stăviliri, substantiv feminin Acțiunea de a stăvili și rezultatul ei; oprire. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stăvilire: stăvilíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat stăvilírii; plural stăvilíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stăvilire: stăvilíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat stăvilírii; plural stăvilíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STĂVILIRE: STĂVILÍRE substantiv verbal curmare, întrerupere, oprire. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru stăvilire: stăvilire substantiv verbal CURMARE. ÎNTRERUPERE. OPRIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'STAVILIRE' STÁVILĂSTĂVILÁRstavilarisíreSTĂVILÍSTĂVILÍRESTĂVILÍTstăvilitórstăvírestăvít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL stăvilire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stăvilire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Stăvilire apei. Stăvilire malului unei ape. Stăvilire avîntului tineresc. |
GRAMATICA cuvântului stăvilire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stăvilire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul stăvilire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE stăvilire? Vezi cuvântul stăvilire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stăvilire?[ stă-vi-li-re ] Se pare că cuvântul stăvilire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL stăvilire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se face foc și pară de mânie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul stăvilire are forma: stăvilíri
